După cum bine reţin cititorii acestei rubrici, la momentul la care a prezentat interes, datorită iminentei intrări în vigoare, am abordat probleme juridice care urmau să fie generate de adoptarea Regulamentului privind protecţia datelor cu caracter personal deţinute de către persoanele fizice.

Prin prezentul articol, revenim la acest subiect, întrucât la data de 31 iulie 2018, va intra în vigoare Legea 190 din 2018, care vizează punerea în aplicare a unor măsuri instituite prin Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal. Astfel, este de remarcat faptul că actul normativ naţional, mai precis Legea 190 din 2018, nu a lărgit aria de aplicare a protecţiei instituite de actul normativ european, aşadar, în continuare sunt vizate doar datele cu caracter personal care aparţin persoanelor fizice (articolul 1 Legea 190 din 2018), nu şi persoanelor juridice. Mai mult, legea naţională reglementează modalitatea de protecţie a datelor cu caracter personal deţinute de către persoanele fizice, în contextul relaţiilor de muncă,

angajatorul având posibilitatea de a utiliza sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicaţii electronice şi/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, însă prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă sunt respectate o serie de condiţii impuse de către legiuitor (articolul 5 aliniatul 1 Legea 190 din 2018).

Astfel, după cum subliniază prevederile art. 5 litera a - e Legea 190 din 2018, monitorizarea de către angajator a angajaţilor la locul de muncă se poate realiza dacă (vom reda exact textul cuprins în cadrul actului normativ): interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate; angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă şi în mod explicit a angajaţilor; angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor înainte de introducerea sistemelor de monitorizare; alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu şi-au dovedit anterior eficienţa; durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.

Regulamentul adoptat la nivelul Uniunii Europene stabilea o serie de sancţiuni contravenţionale a căror cuantum era ameţitor, cu toate acestea, pentru încălcarea prevederilor privind protecţia datelor cu caracter personal în contextul relaţiilor de muncă, sancţiunea contravenţională este cuprinsă între 10.000 lei şi 200.000 lei (articolul 14 aliniatul 6 Legea 190 din 2018).