Prin Decizia cu numărul 18 din data de 13 iunie 2016, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept în materie civilă, publicată în cadrul Monitorului Oficial al României la data de 30 septembire 2016, a fost soluţionată o controversă în materia dreptului muncii, care viza posibilitatea de revocare a deciziei de concediere.

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit în cadrul acestei decizii, care are un caracter obligatoriu faţă de toate instanţele naţionale, de la data publicării în cadrul Monitoriului Oficial al României, faptul că o decizie de concediere, reprezintă un act juridic unilateral, care poate să fie revocată de către emitent, mai precis angajator.

Revocarea deciziei de concediere emise de către angajator poate să fie făcută de către acesta, până la data comunicării deciziei angajatului vizat, iar actul de revocare a deciziei de concediere este supus exigenţelor de comunicare corespunzătoare actului pe care îl revocă, mai precis a deciziei de concediere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a stabilit, de asemenea, faptul că prevederile cuprinse în cadrul Codului muncii, sunt completate de prevederile Codului civil în materia actului juridic unilateral.

Aşadar, decizia de concediere este calificată ca fiind un act juridic unilateral al angajatorului, îndeplinind condiţiile impuse de articolul 1324 din Codul civil, mai precis un act juridic care presupune numai manifestarea de voinţă a autorului său.

Regula comunicării este impusă prin normă imperativă inclusă în cadrul articolului 1326 aliniatul 1 Cod civil: „actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului”.

Comunicarea actului juridic unilateral se poate realiza, dacă legea nu cere în mod expres o anumită modalitate de comunciare, în orice modalitate adecvată, care presupune obligatoriu şi posibilitatea de dovedire a realizării comunicării actului juridic unilateral (articolul 1326 aliniatul 2 Cod civil).

Prin raportare la faptul că în legislaţia muncii nu există cuprinsă o normă juridică specială care să reglementeze caracterul irevocabil al deciziei de concediere emise de către angajator de la momentul emiterii acesteia, instanţa supremă a stabilit faptul că prevederile Codului civil în materia actului unilateral sunt perfect aplicabile.

Pe cale de consecinţă, având în vedere faptul că în conformitate cu prevederile art. 1326 aliniatul 3 Cod civil, un act juridic unilateral produce efecte juridice doar din momentul comunicării acestuia către destinatar, o decizie de concediere care nu a fost comunicată angajatului, poate să fie revocată neproducând efectele juridice scontate.