Asteroidul Bennu va trece foarte aproape de Terra în 2135, la o depărtare de doar jumătate dintre distanţa de la Pământ la Lună, a declarat miercuri NASA dând publicităţii noi date potrivit cărora şansele unui impact ulterior, înainte de anul 2300, sunt infime, relatează AFP.

Bennu, descoperit în 1999 şi având 500 de metri în diametru, este unul dintre cei doi asteroizi cunoscuţi din sistemul nostru solar care pune cele mai mari riscuri pentru Terra, potrivit Agenţiei spaţiale americane. Sonda Osiris-Rex a NASA a petrecut doi ani pe orbita lui Bennu, pe care a părăsit-o în mai anul trecut transportând la bord mostre de sol colectate cu prilejul unui contact de câteva secunde cu solul asteroidului, va sosi pe Terra în 2023.

Misiunea a permis studierea de foarte aproape a asteroidului şi îmbunătăţirea considerabilă a predicţiilor pentru viitoarea traiectorie.

Până în 2300, şansele unei coliziuni cu Terra sunt de doar 0,057%, este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă.

''Altfel spus, înseamnă că există 99,94% şanse ca Bennu să NU fie pe o traiectorie de impact'', a subliniat Davide Farnocchia, cercetător în cadrul centrului NASA Near Earth Object Studies cu prilejul unei conferinţe de presă. ''Nu există aşadar motive să ne îngrijorăm foarte tare''.

 

De ce oamenii de ştiinţă nu sunt însă siguri 100%?

În septembrie 2135, Bennu va trece la o distanţă foarte mică de Terra. Acest lucru îi va oferi posibilitatea de a traversa ceea ce oamenii de ştiinţă au botezat ''o gaură de cheie gravitaţională'': o zonă care va modifica într-o oarecare măsură traiectoria asteroidului, din cauza influenţei gravitaţionale a planetei noastre, punându-l astfel pe un traseu al unei coliziuni viitoare.

Anterior misiunii Osiris-Rex, 26 de ''găuri de cheie'', cu mărimi de un kilometru sau mai mult, erau posibile pe traiectoria lui Bennu în 2135.

Graţie analizelor permise de sonda Osiris-Rex, oamenii de ştiinţă au reuşit să excludă 24. Rămân ultimele două. Data cea mai probabilă a impactului ar fi 2182, potrivit specialiştilor.

Dacă s-ar produce, evenimentul ar fi catastrofal. ''De obicei, dimensiunea unui crater ar fi de 10 până la 20 de ori mai mare decât mărimea obiectului'', a explicat Lindley Johnson, din cadrul Planetary Defense Coordination Office al NASA. În cazul lui Bennu, un crater cu un diametru cuprins între 5 şi 10 kilometri.

''Dar zona de distrugere ar fi mult mai mare decât aceasta, de până la 100 de ori mai mare decât dimensiunile craterului'', a spus el.

Acesta a mai precizat că cercetătorii cunosc circa 79% dintre asteroizii de mărimea lui Bennu aflaţi în apropierea Terrei.

''Riscul pe care îl reprezintă Bennu este de fapt mai mic decât riscul pe care îl presupun obiecte de mărimi asemănătoare pe care nu le-am descoperit încă'', a amintit Davide Farnocchia.