Celule de drojdie s-au dezvoltat în intestinele lui Otzi, supranumit „Omul Ghețurilor”, ale cărui rămășițe au fost descoperite în Munții Alpi în anul 1991, potrivit cercetătorilor de la un institut științific din orașul italian Bolzano, care s-au amuzat apoi preparând pâine cu ajutorul acelor microorganisme, informează miercuri AFP.

 

Ucis de o săgeată care l-a străpuns în spate, în urmă cu 5.300 de ani, acest bărbat din Epoca Bronzului a beneficiat de un proces de mumificare naturală care este extrem de rar: literalmente congelate, celulele sale și-au păstrat umiditatea. Descoperit de doi pasionați de drumeții montane pe 19 septembrie 1991 într-un ghețar situat la granița dintre Italia și Austria, trupul lui Otzi, precum și echipamentul său, remarcabil de bine conservate, constituie de atunci o sursă de informații fără egal pentru cercetători.

Rămășițele sale, conservate cu grijă la Muzeul din Bolzano, sunt păstrate la aceeași temperatură (-6°C) ca cea din mormântul său de gheață. Aceste condiții nu au împiedicat însă microorganismele - atât vechi, cât și recente - să rămână active în corpul său congelat, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Microbiome.

„Ceea ce nu ne așteptam era să găsim drojdie”, a declarat Mohamed Sarhan, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul Eurac Research din Bolzano.

 

O „foarte bună” cultură de drojdie

Oamenii de știință au descoperit patru tipuri diferite de drojdie capabile să supraviețuiască la temperaturi negative în intestinele lui Otzi, pe pielea sa și într-o apă „maronie” provenită din dezghețarea parțială a mumiei. Aceste ciuperci microscopice trăiesc doar în medii foarte reci, cum ar fi Antarctica și Munții Alpi.

Analiza genetică a dezvăluit „niveluri de deteriorare a ADN-ului foarte comparabile cu cele ale microbilor originari” prezenți în intestinele „Omului Ghețurilor”, ceea ce sugerează că drojdia a pătruns acolo la scurt timp după moartea sa, a explicat Mohamed Sarhan.

„Aceste drojdii l-au însoțit pe Otzi în lunga sa călătorie de-a lungul mileniilor”, a subliniat Frank Maixner, coautor al studiului, într-un comunicat. Apoi, oamenii de știință au înmulțit ciupercile microscopice într-un frigider.

„Când spui că ai drojdie, ești întrebat imediat: se poate folosi pentru a prepara pâine?”, a explicat Mohamed Sarhan.

Este exact ceea ce a făcut și echipa italiană. „La început, nu a funcționat”, a povestit același microbiolog. Dar, după trei luni de eforturi, „am obținut o cultură de drojdie cu adevărat foarte bună”, a dezvăluit el, adăugând că cercetătorii intenționează în prezent să producă și bere. Studiul menționează totodată utilizări mai serioase pentru aceste microorganisme.

Atunci când mumia a fost descoperită, ea a fost tratată inițial ca un cadavru obișnuit, cu un produs chimic - fenol - utilizat pentru a împiedica dezvoltarea ciupercilor.

Cu toate acestea, drojdia a fost capabilă să degradeze fenolul. În viitor, ea ar putea fi utilizată, așadar, pentru a descompune acest produs chimic în medii contaminate. Ciupercile microscopice nu au reprezentat însă singura descoperire surprinzătoare din corpul lui Otzi.

 

Fibre și cereale integrale

O analiză a microbiotei sale a relevat prezența unei bacterii intestinale aproape inexistentă la oamenii moderni. Deși a dispărut din stomacurile populațiilor din țările industrializate, aceasta a fost detectată la anumite triburi din Africa și America de Sud.

De asemenea, acea bacterie intestinală fost găsită în excremente vechi de 3.000 de ani, conservate într-o mină de sare din Hallstatt (Austria), una dintre puținele alte surse care permit cercetarea microbiotei umane străvechi.

Otzi și acei mineri de sare din Epoca Bronzului consumau mai multe fibre și cereale integrale decât oamenii moderni, a precizat Mohamed Sarhan.

Potrivit autorilor studiului, noua cercetare„demonstrează că Omul Ghețurilor nu este o capsulă a timpului «înghețată» din punct de vedere biologic, ci mai degrabă un ecosistem complex”.

Este prea devreme pentru a se spune dacă drojdia dăunează mumiei, a precizat Mohamed Sarhan, care își exprimă speranța că vor fi realizate și alte studii suplimentare.

Nikolay Oskolkov, cercetător la Institutul Leton de Sinteză Organică, care nu a participat la noul studiu, a subliniat pentru AFP că a fost interesant să se observe faptul că 'microbiota Omului Ghețurilor nu este „înghețată”.

Cu toate acestea, cercetătorul, care descoperise anterior ciuperci străvechi în intestinele mumiei, notează ca eșantioanele de drojdie au fost prelevate abia în 2010 și 2019. Acest lucru constituie „foarte puține dovezi ca drojdiile s-au înmulțit de-a lungul mileniilor”, consideră el, estimând ca este vorba despre „drojdii colonizatoare relativ recente în corpul mumiei”.