Jurnalele de călătorie private pe care Albert Einstein le-a scris în timpul unui turneu al său în Asia, în anii 1920, dezvăluie atitudini rasiste și xenofobe șocante, mai ales față de chinezi, ale celebrului fizician.

 

Jurnalele de călătorie ale lui Albert Einstein au fost publicate în premieră într-un volum de sine stătător, care include și copii ale unor pagini din acestea, la Princeton University Press. Anterior, aceste jurnale au mai fost publicate doar în limba germană, ca parte a unei serii de autor care includea 15 volume. Un purtător de cuvânt al Princeton University Press a declarat că aceasta este pentru prima dată când jurnalele de călătorie ale lui Einstein sunt accesibile publicului larg.

Redactate în perioada octombrie 1922 - martie 1923, în timp ce Einstein și soția sa au vizitat Asia, Spania și Palestina, jurnalele conțin observații de călătorie, științifice, despre filosofie și artă. În China, cel care cândva califica rasismul drept „o boală a albilor”, îi descrie pe „oamenii muncitori, murdari și obtuzi” pe care îi vede.

„Chinezii nu stau pe bănci în timp ce mănâncă, ci stau pe vine ca europenii când se ușurează în păduri. Totul se întâmplă în tăcere și discreție. Chiar și copiii sunt fără viață și par obtuzi”, a scris Einstein. Acesta a mai remarcat „abundența de urmași” și „fecunditatea” chinezilor, adăugând: „Ar fi mare păcat dacă acești chinezi ar depăși numeric celelalte rase. Pentru cei ca noi, numai să ne gândim la asta ar fi total plictisitor”.

Ze’ev Rosenkranz, editor și traducătorul jurnalelor și director al Einstein Papers Project la California Institute of Technology, spune că multe comentarii ale lui Einstein, mai ales la adresa chinezilor, sunt neplăcute și contrastează cu imaginea sa cunoscută, de simbol al activităților umanitare.

Într-un alt pasaj, Einstein manifestă și misoginie: „Am remarcat ce diferență mică este între bărbați și femei. Nu înțeleg ce formă de atracție fatală inspiră femeile chineze care să îi fascineze pe corespondenții lor masculini în așa măsură încât să nu se mai poată apăra de formidabila binecuvântare a progeniturilor”. Din contră, Einstein vorbește pozitiv despre japonezi, pe care îi califică drept „decenți și foarte atrăgători”.

Albert Einstein a publicat, în 1905, teoria relativităţii restrânse, completată în 1915 cu teoria relativităţii generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetineşte în funcţie de viteza de deplasare a unui obiect în spaţiu, relativ la poziţia unui alt obiect. Teoria relativităţii a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului şi a spaţiului.

Albert Einstein a fost recompensat în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică.