Sub un baldachin de flori de cireș, gheișele pășesc grațios pe o scenă, în cadrul unui spectacol organizat de peste 150 de ani în orașul Kyoto din Japonia pentru a sărbători sosirea primăverii, relatează vineri AFP.

 

Îmbrăcate în kimonouri albastre împodobite cu modele florale, dansatoarele se mișcă și se învârt la unison în fața a sute de spectatori veniți să asiste la tradiționalul „Miyako Odori” - sau „dansul capitalei” - în fosta capitală imperială a Japoniei.

„Așa cum florile de cireș înfloresc când se apropie primăvara, Miyako Odori este o tradiție de primăvară la Kyoto”, a declarat pentru AFP Kyoko Sugiura, directoarea Yasaka Nyokoba Gakuen, o școală de gheișe din districtul Gion.

Gheișele, numite geiko în Kyoto, și ucenicele lor, maiko, s-au gătit în costume elaborate și și-au fluturat evantaiele cu ocazia Miyako Odori, lansat în 1872.

În limba japoneză, cuvântul gheișă înseamnă „persoană a artelor”, o femeie sau un bărbat instruit în artele tradiționale ale spectacolului.

În gândirea populară din afara Japoniei, gheișele sunt adesea asociate curtezanelor, însă activitatea lor - stăpânirea formelor de artă antice și rafinate - nu are nicio legătură cu vânzarea de servicii sexuale.

Spectacolele lor sunt în general intime și private, având loc în localuri de lux care nu acceptă clienți noi. 'De aceea, această lume este adesea percepută ca fiind foarte exclusivistă', a subliniat Sugiura.

„Miyako Odori este un spectacol de o oră în timpul căruia gheișele și maiko au ocazia să prezinte artele pe care le practică zilnic”, a adăugat ea.

 

Tradiție în declin

Miyako Odori a apărut la scurt timp după organizarea primei expoziții naționale a Japoniei la Kyoto - o inițiativă menită să revitalizeze orașul vestic după mutarea capitalei la Tokyo, în 1869.

De atunci, formatul spectacolului s-a schimbat foarte puțin, a explicat Kyoko Sugiura, chiar dacă muzica și mișcările de dans evoluează uneori.

Conform Mariei Superata, expertă în gheișe, acest spectacol „reunește toate formele de arte tradiționale care pot fi văzute în Japonia”.

„De exemplu, elemente de kabuki (teatru clasic japonez), elemente de dans tradițional. Ele trebuie să joace, să cânte, să cânte la instrumente - este un spectacol complet. Asta face ca acest spectacol să fie atât de special”, a explicat ea.

Însă, numărul gheișelor, care mult timp și-au câștigat existența performând pentru elita bogată a Japoniei, este în scădere.

Maria Superata a declarat că puțini tineri japonezi își doresc astăzi să ducă o viață care necesită o disciplină riguroasă și un program foarte strict. „În zilele noastre, tinerii japonezi (...) nu mai sunt la fel de interesați de arta tradițională și de kimono”, a declarat ea.