NASA a lansat vineri o misiune spre îndepărtatul asteroid Psyche, alcătuit din metal şi care nu a fost niciodată studiat, despre care oamenii de ştiinţă cred că ar putea fi parte a nucleului unui corp ceresc străvechi, informează AFP.

 

Lansarea puternicei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX, care transportă sonda NASA, a avut loc aşa cum era prevăzut la ora locală 10:19 (14.19 GMT) de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida.

„Vehiculul se află pe o traiectorie nominală", a declarat un comentator în timpul transmisiunii video realizate în direct de NASA, la câteva minute după lansare.

Oamenii au „vizitat" deja corpuri cereşti alcătuite din roci, gheaţă sau gaze. Însă „acum va fi pentru prima dată când vom merge să vizităm o lume care are o suprafaţă metalică", a declarat într-o conferinţă de presă Lindy Elkins-Tanton, coordonatorul ştiinţific al misiunii.

Călătoria va fi lungă: Psyche se află în partea externă a Centurii de asteroizi, între orbitele planetelor Marte şi Jupiter. Sonda NASA va parcurge astfel o distanţă de aproximativ 3,5 miliarde de kilometri pentru a ajunge acolo, cu o dată de sosire prevăzută pentru vara anului 2029.

Datorită luminii reflectate de suprafaţa sa, oamenii de ştiinţă ştiu deja că asteroidul Psyche este foarte dens şi că este alcătuit din metal, precum şi dintr-o altă materie.

Însă „nu ştim cu arată Psyche", a explicat cercetătoarea americană. „Glumesc de multe ori spunând că are forma unui cartof, însă cartofii au multe forme diferite, deci nu mă înşel", a adăugat ea, amuzată.

Oamenii de ştiinţă cred că Psyche, ce are o lungime de peste 200 de kilometri, ar putea fi parte a nucleului unui corp ceresc străvechi, a cărui suprafaţă a fost pulverizată în urma unor impacturi cu asteroizi.

Planetele Terra, Marte, Venus şi Mercur au fiecare un nucleu metalic. Însă „nu vom reuşi niciodată să vedem aceste nuclee, ele se află în zone mult prea fierbinţi şi mult prea adânci", a spus Lindy Elkins-Tanton. Misiunea spre Psyche este deci „singura noastră modalitate pentru a vedea un nucleu".

 

Vulcani, crevase, cratere?

Psyche s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, odată cu naşterea Sistemului Solar. El a cunoscut probabil erupţii vulcanice, ale căror urme ar putea exista în prezent sub forma unor vechi scurgeri de lavă. Apoi, pe măsură ce Psyche s-a răcit, contracţia sa ar fi putut cauza formarea unor imense crevase.

Oamenii de ştiinţă sunt totodată nerăbdători să vadă cum arată craterele pe un corp ceresc metalic: materia dislocată în urma impactului cu asteroizi ar fi putut rămâne îngheţată în aer şi să formeze un fel de „ţepi". Sonda americană va rămâne puţin peste doi ani pe orbita asteroidului Psyche pentru a-l studia, evoluând între mai multe altitudini. Ea va utiliza trei instrumente ştiinţifice: aparate de imagistică multispectrală pentru a-l fotografia, spectrometre pentru a-i determina compoziţia şi magnetometre pentru a-i măsura câmpul magnetic.

Pentru a se deplasa în spaţiu, sonda va folosi propulsoare cu efect Hall, o premieră pentru o călătorie interplanetară.

Aceste motoare se folosesc de electricitatea furnizată de panourile solare ale sondei pentru a obţine ioni ai unui gaz nobil (xenon), care sunt apoi acceleraţi în momentul trecerii lor printr-un câmp electric. Ei sunt expulzaţi apoi cu o viteză foarte mare, "de cinci ori mai repede decât carburantul care iese dintr-o rachetă clasică", a declarat David Oh, inginer la NASA. Această tehnologie produce impulsul necesar deplasării.

„Este acel gen de lucru despre care aţi auzit vorbindu-se în Star Wars şi Star Trek, dar astăzi am făcut din viitor o realitate", a subliniat el.

Misiunea Psyche va testa totodată un sistem de comunicare prin intermediul laserului, care ar trebui să permită transmiterea unei cantităţi mai mari de date decât comunicaţiile radio.

Acest asteroid, descoperit în 1852 şi numit după zeiţa sufletelor din mitologia greacă, este cel mai mare dintre cei nouă asteroizi cunoscuţi care par a fi alcătuiţi, potrivit observaţiilor realizate cu radarele de la sol, în mare parte din metal şi o mixtură de roci, informează Reuters.

Lansarea de vineri a avut loc la două săptămâni după ce NASA a reuşit să aducă cu bine pe Terra cel mai mare eşantion de material colectat vreodată de pe suprafaţa unui asteroid - în acel caz, asteroidul mult mai mic şi teluric Bennu, situat mai aproape de Pământ.

În 2021, NASA a lansat o sondă spaţială, Lucy, într-o misiune de 12 ani de studiere a asteroizilor troieni, două mari aglomerări de roci spaţiale care orbitează Soarele deplasându-se înaintea şi în spatele planetei Jupiter.

Iar în septembrie 2022, NASA a trimis sonda DART pentru a se ciocni în mod intenţionat cu asteroidul Dimorphos cu o forţă suficient de mare pentru a-l face să devieze de pe traiectoria sa naturală - fiind pentru prima dată când oamenii au modificat mişcarea unui corp ceresc - în cadrul unui test reuşit de verificare a unui sistem de apărare planetară.