O inițiativă din domeniul agriculturii urbane ce vizează transformarea Parisului într-un oraș mai sustenabil din punct de vedere ecologic, în principal prin amenajarea unor „ferme” pe acoperișurile clădirilor, a avut atât de mare succes încât primarul din capitala Parisului a decis să lanseze în această săptămână o nouă serie de proiecte de acest tip.

Agricultura practicată pe acoperișuri a devenit un domeniu înfloritor în ultimii ani în marile orașe ale lumii precum New York, Tokyo, Londra și Paris. Până în 2020, capitala franceză va avea peste 100 de hectare de grădini pe acoperișuri și plante cultivate pe ziduri verticale, a anunțat Primăria pariziană. Din această suprafață, o treime va fi dedicată agriculturii urbane. Prima serie de proiecte va viza obținerea în 32 de situri a 425 de tone de fructe și legume, 24 de tone de ciuperci, 30.000 de flori, 800 de litri de bere și 95 de kilograme de miere.

În cadrul acestei inițiative se află și proiectul unei ferme de 900 de metri pătrați pe acoperișul sediului central al Poștei din Paris, în care lucrează aproximativ 500 de angajați. Înconjurați de blocuri înalte, angajații Poștei cultivă fructe și legume, inclusiv salată, vinete și tomate, dar cresc și găini. Aproximativ 90 de tone de pământ fertil au fost aduse și nivelate pe acoperișul clădirii.

„Noi suntem angajați poștali și ne-am spus că ar fi frumos să putem să ne împlinim visul, ce constă în a putea lucra într-un oraș mai 'comestibil'”, a declarat Sophie Jankowski, directorul asociației Facteur Graine, care administrează ferma amenajată pe acoperișul Poștei din Paris.

Unul dintre angajamentele asociației este acela de a folosi varietăți vechi de legume, pentru a obține tomate de mare calitate, care nu rezistă la transportul pe distanțe lungi.

Proiectul a schimbat de asemenea părerea pe care angajații Poștei pariziene o au despre locul lor de muncă.

„Ne ajută să ne conectăm cu natura. Stăm în fața computerelor, trăim într-o lume virtuală, așadar, aceste mici activități îi ajută pe oameni să comunice din nou unii cu alții, dar și să se reconecteze cu viața în sine”, a spus Corinne Lienhart, specialistă în comunicare și voluntar în cadrul proiectului.