Oamenii de ştiinţă care au analizat datele obţinute de Telescopul Spaţial Hubble au descoperit apă în atmosfera satelitului jovian Ganymede, cel mai mare satelit din Sistemul Solar, transmite marţi Forbes care citează un studiu publicat de jurnalul Nature Astronomy.

Pornind de la datele obţinute de Hubble, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că gheaţa este transformată direct în vapori de apă şi se degajă de la suprafaţa îngheţată a satelitului lui Jupiter.

Mai mare decât Mercur şi doar cu puţin mai mică decât Marte, această lună a lui Jupiter are diametrul de 5.268 kilometri şi se află pe locul 9 în topul celor mai mari obiecte din Sistemul Solar. Ganymede ar putea conţine mai multă apă decât toate mările şi oceanele terestre sub forma unui ocean subteran, aflat la o adâncime de aproximativ 160 de kilometri sub crusta sa îngheţată. Astrobiologii sunt de părere că într-un astfel de mediu ar putea exista forme de viaţă unicelulare similare organismelor extremofile descoperite la mari adâncimi în gropile abisale ale oceanelor terestre.

Datele analizate despre Ganymede sunt mai vechi, provenind de la nişte observaţii în spectrul ultraviolet al luminii derulate de Hubble în 1998. Cercetătorii au aflat şi că pe acest satelit al lui Jupiter se produc efecte de auroră similare aurorelor terestre, ceea ce indică prezenţa oxigenului şi a unui câmp magnetic permanent. Astfel, Ganymede este singurul satelit natural al unei planete din Sistemul Solar care dispune de un câmp magnetic.

Analiza unor observaţii mai noi, realizate de Hubble tot în UV în 2018, a ridicat semne de întrebare cu privire la cât de mult oxigen ar putea exista în atmosfera lui Ganymede, sugerând că prezenţa detectată anterior a acestui gaz ar putea fi legată de sublimarea unei mici cantităţi de molecule de apă din zona mai caldă a ecuatorului lui Ganymede.

„Iniţial a fost observat doar oxigenul. Acesta este produs atunci când particule cu sarcină electrică erodează gheaţa de la suprafaţa satelitului. Vaporii de apă pe care i-am măsurat acum provin din procesul de sublimare al gheţii (trecerea din stare solidă direct în stare gazoasă n.r) provocat de emisiile de vapori de apă din regiunile mai calde" ale lui Gannymede, a explicat Lorenz Roth, coordonatorul noului studiu, cercetător la Institutul Tehnologic Regal KTH din Stockholm, Suedia.

Noul studiu va fi verificat de observaţiile ce vor fi derulate în cadrul misiunii sondei JUICE (JUpiter ICy moons Explorer), ce va fi lansată de Agenţia Spaţială Europeană în 2022 cu obiectivul de a examina timp de cel puţin trei ani sateliţii jovieni Ganymede, Europa şi Callisto. Sonda JUICE va ajunge în sistemul lui Jupiter în 2029.