Limbile folosite în prezent sunt în mai mare pericol de dispariţie decît păsările sau mamiferele rare, au avertizat experţii citaţi de DPA. Există aproximativ 6.809 de limbi vii, sau vorbite, în toată lumea, dar din anul 1600 până în prezent au dispărut 306 limbi, adică 4,5% din total, arată profesorul Bill Sutherland, biologist al populaţiei, al cărui studiu a apărut în revista Nature. Sutherland, care lucrează la Universitatea East Anglia, afirmă: "Ameninţarea pentru multe specii de păsări sau mamifere este bine cunoscută, dar eu aş sugera că multe limbi sunt mai ameninţate decât acestea, iar ca procentaj, declinul limbilor este mai rapid". În prezent, 357 de limbi care au mai puţin de 50 de vorbitori, iar limbile rare sunt şi mai înclinate către pieire decât cele mai comune. Deşi încă există câteva mii de limbi, aproximativ 90% dintre ele au mai puţin de 100.000 de vorbitori şi 46 dintre ele au doar câte un vorbitor cunoscut încă în viaţă. Sutherland estimează că alte 438 de limbi (7,1%) sunt pe cale de a stinge - informează Agenţia Mediafax. Cercetătorul este de părere că factorii care ajută la diversificarea limbilor sunt foarte similari cu aceia care sprijină expansiunea speciilor, dar influenţe diferite le afectează declinul. Habitatul şi mediul sunt foarte importante în supravieţuirea unei limbi ca şi a unei specii, regiunile tropicale şi montane fiind cele mai prielnice: "Se poate vedea cum regiunile cu păduri influenţează diversitatea în ceea ce priveşte atât limbile, cât şi speciile. Fiecare vale are populaţia şi limba ei, contactele cu exteriorul fiind destul de puţine". Un factor care poate determina revigorarea unei limbi este dorinţa de conservare a unei identităţi, aşa cum s-a întâmplat cu galeza, vorbită în prezent de peste o jumătate de milion de oameni. Cea mai vorbită limbă de pe glob este chineza, folosită de 885 milioane de persoane, urmată de engleză - 322 de milioane de persoane şi spaniolă - 266 de milioane. Foto: Crişana mare, tifuri - billsutherland (sau bill 1) şi tropic *** Somnul în timpul zilei, la fel de eficient ca acela din timpul nopţii Un pui de somn de o oră în timpul zilei poate fi la fel de eficient cât opt ore de somn dintr-o întreagă noapte, arată un nou studiu. Cercetătorii au observat că voluntarii care au dormit câte 60-90 de minute în timpul zilei şi-au îmbunătăţit performanţele la testele de învăţare vizuală la fel de mult ca aceia care au dormit câte o noapte întreagă. Totuşi, au remarcat ei, rezultatele pozitive au apărut numai dacă cel care a dormit o oră în timpul zilei a avut şi vise. Somnul profund şi somnul cu vise sunt caracterizate printr-o activitate cerebrală diferită. Cei mai mulţi psihologi de la Universitatea Harvard, SUA, au testat abilitatea voluntarilor de a învăţa imagistic, cerându-le să identifice poziţionarea barelor de pe un ecran. Testele s-au desfăşurat la ora 9 a.m, la ora 7 p.m în aceeaşi zi şi la ora 9 a.m a doua zi. Voluntarii cărora nu li s-a dat voie să doarmă nu au fost la fel de performanţi la testul de seară ca la cel de dimineaţă. Cei care au dormit o oră s-au descurcat vizibil mai bine la testele de seară, dar numai cei care au şi visat în intervalul scurt cât au dormit. Cercetătorii conduşi de dr. Sara Mednick şi-au publicat concluziile în "Nature Neuroscinece": "Din perspectiva ameliorărilor de comportament, un pui de somn este la fel de eficient ca un somn de o noapte". În plus, au remarcat cercetătorii, un pui de somn în timpul zilei face ca somnul din timpul nopţii să fie şi mai odihnitor. Foto: Crişana mare, tifuri - sleeping *** Nedreptatea şefilor duce la creşterea tensiunii arteriale a subalternilor Nedreptăţile şefilor pot provoca creşteri atât de mari ale tensiunii arteriale angajaţilor, încât aceştia devin mult mai vulnerabili la stopuri cardiace sau atacuri cerebrale, arată studiul unor cercetători britanici publicat de New Scientist - informează Mediafax. Studiul s-a concentrat asupra unor angajaţi ai sistemului public de sănătate, organizaţi într-o echipă cu doi şefi. Cercetătorii au remarcat că atunci când făceau ceva solicitat de şeful pe care nu-l pot suporta, tensiunea angajaţilor creştea. Acest lucru are o influenţă negativă asupra riscurilor apariţiei unor boli cardiace, şi a atacurilor cerebrale - a spus George Fieldman, membru al echipei de la Colegiul Universitar Chilterns din Buckinghamshire. "A existat atât o accentuare statistică, cât şi una clinică a tensiunii arteriale în timpul în care oamenii au lucrat pentru şeful pe care nu îl plăceau", spune Fieldman, psiholog şi psihoterapeut. "Oamenii care au lucrat ani de-a rîndul cu şefi pe care i-au urât sunt, probabil, mai vulnerabili la boli cardiace din cauza creşterii tensiunii pe termen lung". Acest nou studiu sugerează că relaţia dintre şef şi subaltern ar putea fi vitală pentru starea de sănătate a acestuia din urmă pe termen lung. Percepţia modului cum şeful se poartă cu angajaţii a avut cel mai mare impact asupra tensiunii arteriale a angajaţilor. "Ceea ce îi supăra pe oameni era ideea nedreptăţii în sine. Dacă cineva este promovat înaintea ta şi tu simţi că eşti mai eficient şi ai fi meritat să fii în locul lui - probabil că începe să-ţi fiarbă sîngele în vene". Belinda Linden, de la Fundaţia de Cardiologie Britanică, este de acord că pot apărea probleme de sănătate dacă oamenii sunt stresaţi în mod constant acasă sau la serviciu. Foto: crişana mare, tifuri - relationship *** TRATAMENTUL BOLILOR PRIN LEGUME, FRUCTE ŞI CEREALE Pepenele galben (Cucumis melo) * Principalii constituenţi cunoscuţi: apă, materii azotate, celuloză, zahăr, vitaminele A, B, C. * Proprietăţi (valoare alimentară aproape nulă): răcoritor, aperitiv, laxativ, diuretic, regenerator al ţesuturilor. * Indicaţii: anemii, tuberculoză pulmonară, constipaţie, hemoroizi, oligurii, litiază urinară, gută, reumatism, îngrijirea tenului. * Contraindicat diabeticilor, enteriticilor, dispepticilor. * Utilizări Intern - fructul ca atare, la începutul mesei. Sarea şi piperul îl fac mai digestiv şi mai puţin laxativ. Extern - cataplasmă cu miez peste arsurile uşoare şi peste inflamaţii - îngrijirea tenului uscat: se spală faţa în fiecare seară cu următorul amestec: apă distilată, lapte proaspăt nefiert, suc de pepene, în părţi egale. N.B. 1) Fructele verzi, când ajund de mărimea unei nuci, se pot consuma murate în oţet, la fel ca şi castraveciorii. 2) Din seminţele pepenelui galben se pot obţine emulsii calmante. PIERSICA (Prunus persica) * Principalii constituenţi cunoscuţi: apă, glucide, magneziu, fier, vitamina A, vitamina PP. * Proprietăţi: energetic, diuretiv, laxativ uşor. * Indicaţii: dispepsii, hematurii, litiaze urinare. N.B. 1) Pentru îngrijirea tenului, piersicile strivite au fost întotdeauna apreciate de către femei. 2) Florile piersicului sunt sedative, antispasmodice, laxative. Frunzele lui sunt vermifuge, iar cataplasmele cu frunze par să aibă efecte pozitive asupra cancerelor ulcerate. ZMEURA (Rubus ideaeus) * Principalii constituenţi cunoscuţi: apă, zaharuri, vitamina C etc. Zahărul ei, levuloza, face din zmeură un fruct pe care îl pot consuma şi diabeticii. * Proprietăţi: tonic, aperitiv, depurativ, diuretic, laxativ, răcoritor. * Indicaţii: astenie, dispepsii, dermatoze, reumatisme, gută, constipaţie, afecţiuni febrile. * Utilizări: - fructul ca atare: prea puţin nutritivă, zmeura este favorabilă diabeticilor, dispepticilor, reumaticilor, la fel ca cireaşa, coacăza, afina. - sucurile de zmeură şi de coacăze, împreună, diluate cu apă, sunt foarte răcoritoare în stări febrile infecţioase, rujeolă, scarlatină, inflamaţii urinare. Frunzele tufei de zmeură sunt înzestrate cu proprietăţi astringente, diuretice, laxative. În Marea Britanie, se făcea din ele o infuzie care se administra în momentul naşterii. După unii, infuzia de frunze ar fi favorabilă celor cu probleme de prostată. Pe cale externă, fructele de zmeură pot să aducă ameliorări în anghine, stomatite şi în unele afecţiuni oculare. Recomandări culinare 1. Salata de zmeură, fragi şi coacăze, cu puţină miere şi şampanie, ţinută puţin la rece, e un adevărat deliciu. 2. Reţeta lui Huysmans: ungeţi cu unt două felii fine de turtă dulce, întindeţi peste ele jeleu de zmeură şi suprapuneţi feţele unse. Documentar realizat de Nicoleta SEUCHE. Foto: Crişana mare, tifuri - melon *** Femeile de astăzi trăiesc mai intens şi... mai puţin Emanciparea ameninţă să devină un pericol pentru sănătatea femeilor, sugerează cifrele oficiale citate de The Times. La sfârşitul acestui secol, se pare că bărbaţii vor fi aceia cu o durată de viaţă mai mare, deşi lucrurile au stat, multă vreme, invers. Creşterea consumului de alcool şi tutun printre femeile tinere, cât şi stresul resimţit de numărul din ce în ce mai mare de femei active din punct de vedere profesional sunt factori suspectaţi că ar fi afectat deja speranţa de viaţă pentru femei. În timp ce media speranţei de viaţă, atât la bărbaţi, cât şi la femei, a crescut în ultimii cinci ani, calitatea vieţii femeilor a devenit mai redusă. Dacă această tendinţă continuă, iar factorii care afectează stilul de viaţă rămân în starea în care sunt acum, bărbaţii născuţi în acest secol ar putea trăi mai mult decît femeile, a arătat un studiu demografic din Marea Britanie - informează Mediafax. Tony Leandro, secretar la Biroul de Investigare a Mortalităţii, a declarat: "Dacă această tendinţă se menţine, rata mortalităţii la bărbaţi şi femei se va intersecta la un anumit moment în viitor, probabil pe la sfârşitul acestui secol". Potrivit statisticilor de dinainte de 1999, un bărbat de 35 de ani ar putea trăi cu cinci ani mai mult decât estimau predicţiile făcute cu 12 ani în urmă. Totuşi, deşi femeile de aceeaşi vârstă au şi ele şanse de a trăi mai mult, creşterea speranţei lor de viaţă nu o egalează pe aceea a bărbaţilor contemporani lor. "Diferenţa dintre durata de viaţă masculină şi feminină a scăzut de la patru la trei ani în această perioadă", a spus el. "Alte studii au confirmat că această tendinţă se va menţine". Tony Leandro a spus că deşi este greu de indentificat cauzele precise ale acestui fenomen, "există probe care indică faptul că bărbaţii fumează mai puţin decît femeile, mai ales la vîrste fragede, ceea ce ar putea fi un factor semnificativ". Adam Galop, consilier al guvernului britanic pe probleme de sănătate, a fost de aceeaşi părere, adăugând: "Efectele stresului şi numărul tot mai mare al femeilor care muncesc ar fi putut, de asemenea, contribui la scăderea diferenţei dintre durata de viaţă la femei şi bărbaţi". Martin Baker, editor la The Journal, a declarat: "Mesajul este acela că femeile care muncesc riscă: egalitatea pe piaţa de muncă omoară înainte de vreme".