Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia a vernisat miercuri la sediul său expoziţia „Măşti tradiţionale româneşti la Carnavalul de la Veneţia” a artistului Paul Buţă.

Măştile, realizate manual din materiale textile şi din alte materii prime naturale, înfăţişează personaje groteşti sau comice care provin din lumea satului, rod al superstiţiilor sau al manifestărilor ludice din sânul comunităţii, menite să înfiereze, prin apelul la jocuri şi farse, lenea, necinstea, avariţia, lipsa altruismului etc. Încă utilizate în satele din Moldova şi Maramureş în perioada Sărbătorilor de iarnă, când grupurile de colindători duc mai departe vechile datini româneşti ce îşi au originea în unele ritualuri păgâne asimilate de creştinismul popular, măştile tradiţionale din ţara noastră constituie simboluri ancestrale, de o foarte bună calitate estetică, ce provoacă interesul şi curiozitatea publicului. În deschiderea expoziţiei, care se va afla la dispoziţia publicului în perioada 31 ianuarie-13 februarie, vor susţine alocuţiuni directorul adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, prof. univ. dr. Cristian Luca şi artistul Paul Buţă.

Paul Buţă este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti creatori de măşti tradiţionale din România. Actor la Teatrul Muzical „Nicolae Leonard” din Galaţi, etnolog şi documentarist la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi, a redescoperit şi făcut cunoscute publicului din ţară şi din străinătate măştile tradiţionale româneşti, cele create pentru dansuri, ceremonii şi vechi obiceiuri, dar şi cele funerare, toate având în vechime o evidentă putere simbolică, scrie ICR Veneţia. În calitate de meşter popular, Paul Buţă a realizat circa 1.500 de măşti tradiţionale româneşti, în ultimii 20 de ani, în atelierul său din localitatea Şiviţa (jud. Galaţi), măşti pe care le-a expus în ţară şi în străinătate (Australia, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Marea Britanie, Suedia, SUA). Măştile de capre, urşi şi arapi, utilizate în cadrul tradiţiilor de Crăciun şi Anul Nou, alături de cele care reprezintă personaje fantastice (căpcăuni, vrăjitoare, zâne, etc.), aveau funcţiuni apotropaice, fiind deci menite să alunge răul din comunitate şi să aducă un an mai îmbelşugat, lipsit de epidemii şi epizootii. Carnavalul de la Veneţia, care şi-a deschis porţile sâmbătă, 27 ianuarie, se desfăşoară până în data de 13 februarie.