"E bietul om sub vremi", spune cronicarul, tot acolo pare să fie şi guvernul Boc, şi încă sub vremi de criză. După ordonanţa neconstituţională a cumului pensie - salar de la stat, actualul guvern a pomenit de curând şi de varianta suspendării remunerării dreptului de autor. Motivul invocat ar fi acela că sub acest contract sunt mascate salarizări neimpozabile. Pentru ca să nu mai existe salar la negru se discută anularea contractului dreptului de autor, care este sfânt oriunde în lume. Nimic mai aberant. Salarii la negru s-au dat şi se vor da peste tot în lume, din America până-n Europa Occidentală. Măsura de contracarare a veniturilor neimpozabile nu poate fi anularea contractului dreptului de autor, care reglementează activitatea unor profesii liberale, oameni de cultură, jurnalişti. Soluţia eliminării sau a limitării unui abuz nu poate fi desfiinţarea unui contract necesar şi util care nu este sursa directă al acelui abuz. Există mijloace de control fiscal care pot, eventual, supraveghea impozitarea salariilor. Dacă s-ar lua această măsură absurdă afectaţi ar fi, din nou, artiştii, scriitorii, adică „vampirii" ce sug sângele poporului Asta da strategie economică profesionistă de luptă contra crizei. Ca să fie dreptate în ţară sunt loviţi artiştii în dreptul lor de autor. Ce importanţă au ei? Important este să avem procurori bine plătiţi, parlamentari şomeri pe sute de milioane şi-o clasă politico-economică putred de coruptă şi bogată, care iată se luptă cu răsplata muncii de creaţie. Este mai mult decât revoltătoare obsesia Guvernului de-a lovi tot felul de categorii profesionale, deloc pricopsite, actori, profesori, medici, jurnalişti, ca şi cum aceştia ar fi sugativa financiară a ţării, nu mafioţii de ieri care au furat statul român după care au intrat în regimul privat şi-au devenit influenţi oameni de afaceri sau politicieni. Susţinând o asemenea politică, halucinantul personaj, Emil Boc are toate datele să rămână ca unic şi irepetabil, numai să nu-l prindă Paştele pe post de miel sau de ou roşu, fiindcă amândouă pentru a putea fi deservite au parte înainte de-o lovitură în cap, în cazul lui lovitura ar putea fi dată de posibilele turbulenţe sociale ce ameninţă să izbucnească anul acesta. Ţara formei fără fond se exprimă la tot pasul. Legea interceptării telefoanelor aplicată sub directiva americană şi UE ne prinde pe noi în defazaj complet. Amestecaţi şi noi în problema mondială a terorismului, fără să avem nicio legătură cu ea, terorişti mai feroce decât proprii conducători n-am avea de unde să găsim, am achiesat şi noi ca maimuţele dornice de interceptare. Pentru occidentalii care vin după decenii de prea multă libertate, aceste măsuri de securitate îi opresc un pic din datul liber peste cap, pe când noi, care ne-am interceptat decenii la rând şi visele, rămânem sub interceptare în orice veac. Aliaţii PDL-PSD îşi maschează adulterele în continuare şi ne dau asigurări că de fapt nu s-au luat din interes fiindcă s-au iubit de mai mult timp. Ni se spune că alianţa aceasta s-a încercat şi acum doi ani, cu alte cuvinte trebuie să pricepem noi ăştia mulţi şi numai buni de manipulat, că alianţa e trainică fiindcă nu s-a născut peste noapte, ci a fost coaptă demult. "Am vrut să facem o majoritate PSD-PDL acum doi ani", ne spune Mircea Geoană. Că ne-au copt-o demult îi putem crede, dar altceva nu.