La fel ca şi la alegerile locale din iunie, nici ieri bihorenii nu s-au dovedit a fi deosebit de interesaţi de scrutinul electoral, irosind astfel şansa de a-şi exercita dreptul conferit de Constituţie, şi implicit de a-i desemna pe cei care vor conduce destinele României în următorii patru, respectiv cinci ani. Fie din lipsă de spirit civic, fie indecişi, bihorenii, în special cei din mediul urban, au părut mai preocupaţi să-şi completeze un bilet la Loteria română decât să treacă pe la secţia de votare. Până la ora 20.00, doar 53,79% dintre persoanele cu drept de vot din judeţ se prezentaseră la urne, un procent care nu numai că situa Bihorul la coada clasamentului, dar reflecta şi cea mai slabă participare la vot din ultimii 15 ani. Chiar dacă numărul bihorenilor care s-au prezentat, ieri, la urne a fost puţin mai mare decât la scrutinul din iunie, pe tot parcursul zilei de ieri Bihorul s-a numărat printre judeţele cu cea mai redusă participare la vot. Încă de la primele ore ale dimineţii, mulţi dintre ei au luat cu asalt agenţiile loto, animaţi de gândul că ar putea prinde potul cel mare. Nu toţi păreau însă la fel de entuziasmaţi în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, unii dintre ei declarând că se mai gândesc dacă vor trece sau nu pragul secţiei de votare. Primele estimări furnizate de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean, la ora 9.00, în urma centralizării datelor primite de la un număr de 89 secţii de votare cuprinse într-un eşantion reprezentativ, dintre care 23 în municipiul Oradea, arătau că doar 2,76 dintre bihoreni se prezentaseră la urne, procent care, de altfel, nu trebuia să surprindă pe nimeni. Aşa cum s-a întâmplat şi cu alte ocazii, populaţia din mediul rural a dat dovadă de mai multă conştiinciozitate, oferindu-le o bună lecţie de spirit civic celor din mediul urban. Potrivit datelor furnizate de Doina Măduţă, preşedinte al Biroului Electoral Judeţean, procentul de participare la vot înregistrat în mediul rural, la acea oră, era superior celui înregistrat în mediul urban. Nici peste două ore, procentul nu înregistrase o creştere spectaculoasă, ajungând abia la 8,78% (7,74 în municipii, 8,60 în oraşe şi 10,5 în comune), semn că electoratul bihorean mai medita încă la opţiunea sa. După alte trei ore, procentul de participare la vot trecuse cu chiu cu vai pragul de 20%, justificat de altfel, având în vedere că electorii se abătuseră în drumul de la biserică spre casă pe la secţia de votare. Astfel, la ora 14.00, în Oradea îşi exercitaseră dreptul de vot 21,95%, în municipii - 22,19%, în oraşe - 21,44%, iar în comune - 25,78%, ceea ce însemna, pe întreg judeţul, 23,64%, procent care plasa Bihorul pe ultimele locuri, alături de Satu Mare, Maramureş, Timiş şi municipiul Bucureşti. Trei ore mai târziu, gradul de participare a bihorenilor la urne atinsese un nivel cât de cât satisfăcător, 40,38% dintre cetăţenii cu drept de vot îndeplinindu-şi această îndatorire civică, dintre care 35,60% în Oradea, 36% în municipii, 38,52% în oraşe şi 45,91% în comune. Cu toate acestea procentul nu era unul foarte ridicat, având în vedere că judeţul nostru ocupa un "onorant" loc patru de la coada "clasamentului". Cum la ora 20.00, doar 53,79 dintre bihoreni trecuseră pragul secţiilor de votare, este greu de crezut că pe ultima sută de metri interesul alegătorilor ar fi crescut semnificativ. Ceea ce nu face decât să confirme încă o dată cât de mult le pasă bihorenilor cu drept de vot pe mâna cui va încăpea soarta ţării, respectiv a judeţului, în următoarea legislatură.