Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a deplasat, luni, la Bruxelles, nu pentru a le transmite oficialilor europeni că va demisiona din fruntea Guvernului român şi a obţine înţelegerea acestora, ci pentru a-i asigura că el este premierul legitim al României. După cum confirmă şi liderul UDMR, Marko Bela, premierul Tăriceanu era decis să renunţe la demisie încă înainte de a se urca în avionul spre Bruxelles. Liderul UDMR a dezvăluit, într-o declaraţie făcută, miercuri, că premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a spus încă de luni, înainte de a pleca la Bruxelles, despre posibilitatea de a renunţa la demisie, decizie cu care liderul Uniunii a fost întrutotul de acord. De ce premierul nu a anunţat acest lucru înainte şi a preferat să menţină încă o zi şi jumătate ambiguitatea? Una dintre explicaţii vizează presiunea colegilor de Alianţă - liderii PD - şi a unora dintre colegii de partid. În aceeaşi categorie se înscrie şi dorinţa puternică a preşedintelui Traian Băsescu de a fi organizate alegeri anticipate pentru obţinerea majorităţii absolute în Parlament, după modelul pe care l-a exersat în Bucureşti, când era primar general. Dar, Parlamentul nu e Consiliul General, ţara nu e acelaşi lucru cu Capitala, după cum "iarna nu-i ca vara". Ghinionul, dar şi norocul lui Tăriceanu l-au reprezentat inundaţiile. Pe de o parte, încăpăţânarea afişată de a demisiona fie ce-o fi, nu se asorta deloc bine cu probleme reale ale românilor. Până la urmă, decizia lui Tăriceanu a fost cea "politically correct" (corectă politic), cum spun americanii, atât din punct de vedere al integrării în UE, cât şi al situaţiei ţării afectată de inundaţii. Ea respectă şi opţiunile iniţiale ale premierului, dinaintea declanşării crizei, când nu era un fervent susţinător al anticipatelor. De asemenea, îi permite să-şi păstreze postul de premier şi rolul important în echilibrul puterii, de care n-ar mai fi fost aşa sigur în cazul declanşării procedurii pentru alegeri anticipate. Dar, tot această decizie îi aduce probleme în partid, în Alianţa PNL-PD şi cu preşedintele Traian Băsescu, căruia până la urmă îi datorează postul de premier, pe care l-a obţinut graţie victoriei lui Băsescu la alegeri şi mai puţin a Alianţei.