Cererea de arbitraj pentru autonomia aşa-zisului „Ținutului secuiesc", solicitată de mai multe consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, a fost respinsă la sfârşitul lunii trecute la Strasbourg, de Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale (CPLRE) al Consiliului Europei.

Președinta delegației României la acest congres, Ludmila Sfîrloagă, a declarat pentru Agerpres că cererea a fost respinsă pentru că „nu este de competența Congresului și a Consiliului Europei". Potrivit acesteia, tema în cauză face subiectul unei dezbateri politice interne, prin urmare trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene. Cele 47 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș care au solicitat sprijinul Consiliului Europei în vederea obținerii autonomiei aşa-zisului Ținutului secuiesc au fost reprezentate la Strasbourg, printre alții, de către președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, se arată într-un comunicat de presă transmis pe 24 martie de către secretariatul delegației României la Congres.

„Dezbaterea a fost una foarte aprinsă, la aceasta participând membri din Franța, Italia, Finlanda, Portugalia și Republica Moldova (...) Chiar dacă prezența unui grup de aproximativ 20 de persoane de naționalitate maghiară, condus de șefa delegației Ungariei la CPLRE, a creat presiune asupra membrilor Comisiei, președinta delegației naționale a României, dna Ludmila Sfîrloagă, a reușit, prin intervenția sa argumentată și hotărâtă, să obțină respingerea atât a arbitrajului cerut de reprezentanții «Ținutului secuiesc» cât și a posibilității ca acest Congres să trimită o misiune de monitorizare în România. Acest demers a avut sprijinul celorlalți membri ai delegației României", se menționează în documentul citat.

Consiliul Național Secuiesc a cerut anul trecut celor 153 de consilii locale din județele Covasna, Harghita și Mureș să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „Ținutul secuiesc", care să fie ulterior înaintate Guvernului și Parlamentului României, forurilor europene și internaționale. La solicitarea acestuia 47 de consilii locale din cele trei județe au adoptat proiectul de hotărâre privind autonomia, însă hotărârile au fost atacate în instanță de către Prefecturi pe temei de nelegalitate, concret, pe motiv că crearea unei regiuni autonome pe criterii etnice contravine Constituției României.

Într-o adresă transmisă anul trecut autorităților locale de către Prefectura Covasna se menționa că aceste hotărâri promovează 'separarea teritorială pe criterii etnice' și exced competențele autorităților locale, printre atribuțiile acestora neregăsindu-se aprobarea de documente privitoare la politicile statale în materia organizării administrației naționale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului român.