Preoții și credincioșii care mai merg la slujbă într-o biserică ridicată pe un loc „blestemat” de Sfântul Calinic vor fi blestemați la rândul lor cu caterisirea și afurisenia, potrivit unui „legământ cu blestem” semnat de mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, starețul și membrii Consiliului Duhovnicesc al Mănăstirii Frăsinei din județul Vâlcea.

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, consideră decizia corectă, dar spune că Mitropolia Olteniei are datoria de a o explica mai clar, dat fiind „limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi”.

Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, împreună cu starețul Mănăstirii Frăsinei și membrii Consiliului Duhovnicesc au emis marți un „legământ cu blestem”, un document prin care vor să interzică slujbele la o biserică ridicată într-un loc interzis tot prin blestem de Sfântul Ierarh Calinic. „Hotărâm, în numele Sfintei Treimi, ca, de acum înainte și până la sfârșitul veacurilor, nimeni dintre monahi și cei hirotoniți, preoți sau diaconi, să nu mai coboare la această biserică și să nu mai săvârșească vreo slujbă bisericească, molitvă sau dezlegare sau Sfântă Taină și nici vreo Sfântă Liturghie să nu se mai oficieze în această biserică sau în spațiile din jurul acesteia. Cei care vor încălca această hotărâre să cadă sub blestemul Sfântului Ierarh Calinic și sub blestemul nostru. De sunt clerici, să se caterisească, iar de sunt mireni, să se afurisească, iar de este vreun preot de mir și va încălca acest legământ, să fie în aceeași osândă”, se arată în documentul semnat de prelați.

Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o în legătură cu mănăstirea Frasinei, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, potrivit căruia limbajul din document este „sever și anacronic”.

„Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înțelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare și ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viață ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate și sărăcie benevolă. Condiții cu rațiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah. Rațiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniștii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele și trăirea mai riguroasă a poruncilor și sfaturilor evanghelice. Blestemul nu face parte în mod sigur dintre acestea, ci exprimă, în cazul de față, într-un limbaj sever și anacronic, autoritatea ierarhului actual în legătură cu lucruri menite să păstreze vie hotărârea unui sfânt ierarh care a fixat o regulă de viețuire monahală mai aspră în mănăstirea respectivă”, a arătat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Potrivit lui Bănescu, „rațiunea pentru care în anumite mănăstiri (ca la muntele Athos) nu se permite accesul femeilor este exclusiv aceea a protejării monahilor de cea mai puternică ispită omenească. Firește, le rămân multe altele cu care se nevoiesc să lupte, rugându-se și pentru noi, cei ce nu avem adesea puterea aceasta. Mitropolia Olteniei are datoria firească de a explica mai clar decizia bună pe care a luat-o spre binele și ordinea internă a mănăstirii Frasinei, renumită pentru asprimea vieții duhovnicești a monahilor care au dorit să trăiască acolo”.