Ieri, a avut loc Sfinţirea cea mare a apei (Agheasma Mare), care se face o singură dată în an, în 6 ianuarie, şi simbolizează Botezul Domnului în Apele Iordanului. În acest an, evenimentele liturgice prilejuite de marea sărbătoare s-au desfășurat cu respectarea regulilor impuse de pandemie.

La Biserica cu Lună, slujba de Bobotează a fost oficiată de un sobor de preoţi și diaconi condus de părintele paroh Teodor Cristea. Aproximativ 5.000 de litri de apă au fost pregătiți spre folosul credincioşilor care vor gusta din ea şi pentru sfinţirea caselor şi a naturii înconjurătoare.

„Apa luată de Bobotează se bea la începutul zilei, pe nemâncate până în 14 ianuarie, la Odovania Praznicului. Ea se păstrează mai mulţi ani, în vas curat, la loc de cinste, în casă, aşa cum se ţine orice lucru sfânt. Apa sfințită de Bobotează rămâne la dispoziția credincioșilor noștri toată săptămâna, în curtea bisericii”, ne-a declarat părintele Teodor Cristea.

La Catedrala greco-catolică „Sfântul Nicolae” din Oradea, aproximativ 1.000 de sticle (sterile) au fost pregătite și sfințite de Preasfinția Sa Virgil Bercea și preoți concelebranți. Evenimentul liturgic s-a desfășurat cu respectarea regulilor impuse de pandemie (distanțare de 1,5 metri între credincioși și purtarea măștii), iar la toate intrările s-au găsit dezinfectante.

La Biserica cu hramul „Sfântul Duh Mângâietorul” din Oradea, au fost pregătiți peste 2.000 de litri de apă, enoriașii fiind sfătuiți de către părintele Felix Bicăzan, parohul bisericii, să aducă de acasă sticle curate și să păstreze distanța sanitară. Sfințirea mare a apei a avut loc la ora 9.00, urmată de Sfânta Liturghie, iar seara, de Vecernie.

Slujba Sfinţirii mari a apei amintește de Botezul Domnului în Iordan, când s-au deschis cerurile şi S-a arătat Sfânta Treime. Sfântul Ioan Gură de Aur scria, încă din a doua jumătate a secolului IV şi începutul secolului V, că: „mulţi creştini obişnuiesc ca, la această sărbătoare (Botezul Domnului), la miezul nopţii, după ce au scos apă, să o ia acasă şi să o ţină un an întreg, pentru că în ziua aceasta s-a sfinţit apa. Aici se întâmplă o minune, deoarece apa care se scoate azi nu se strică, ci se ţine un an întreg şi deseori doi sau trei ani de-a rândul, fiind ca şi cea proaspătă”.

 

Azi, Sfântul Ioan Botezătorul

După Bobotează, astăzi, 7 ianuarie, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care îl transmitea el era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”. Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura acesteia, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată. Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie), tăierea capului (29 august).