Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) este sărbătorită la cincizeci de zile de la sărbătoarea Învierii Domnului (Sfintele Paşti). Anul acesta, vom sărbători Rusaliile duminică, 20 iunie.

Pe 20 iunie, în Duminica a opta după Paşti, se va sărbători Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile), iar luni, 21 iunie, Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii).

Pogorârea Sfântului Duh sau Cincizecimea este unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului, în care a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu.

Pe când Sfinţii Apostoli se aflau în Ierusalim, după ce au fost martori la Înălţarea la cer a Mântuitorului, Fiul Omului şi Fiul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt S-a pogorât, într-o zi de duminică, în chip de limbi de foc: „Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună la un loc. Şi, fără de veste, s-a făcut în cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau. Şi limbi ca de foc li s-au arătat, împărţite, şi au şezut pe fiecare din ei. Şi s-au umplut toţi de Duh Sfânt şi au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.

Peste tot în ţară de Rusalii se duc la biserică crengi de nuc sau de tei pentru a fi sfinţite. Acestea se pun apoi la porţi, streşini sau icoane. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară, pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. De altfel, în a doua zi de Rusalii, se sfinţesc holdele, pentru a fi ferite de grindină.

Sărbătoarea Rusaliilor cade întotdeauna la zece zile după Înălţarea Domnului sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii serbau şi ei praznicul Cincizecimii. Este, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.