În fiecare an, pe 29 august, prăznuim Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. "Între cei născuţi din femeie, nimeni nu este mai mare decât Ioan" (Luca 7, 28). Acestea sunt cuvintele Domnului Iisus Hristos despre Sfântul Ioan Botezătorul. A fost vestit de îngerul Gavriil, părinţilor lui Zaharia şi Elisabeta, înainte de a se naşte: "Că va fi mare înaintea Domnului... că va fi plin de Duh Sfânt... şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor" (Luca 1, 15-16).

În vremea când a trăit el, în Palestina domnea Irod Antipa (4-32 d. Hr.), fiul lui Irod cel Mare, ucigaşul pruncilor pe vremea când s-a născut Iisus Hristos. Sfântul Ioan a fost cel care i-a spus regelui că săvârşeşte păcate. Regele a adus-o la palat pe Irodiada, soţia fratelui său, împreună cu fiica ei, Salomeea, iar Sfântul Ioan i-a spus: "Nu este îngăduit să ţii femeia fratelui tău" (Marcu 6,18). La insistenţele Irodiadei, Sfântul Ioan a fost închis în temniţă. În timpul când era închis, regele şi-a serbat ziua de naştere la palat, unde a chemat oaspeţi aleşi. Invitaţii au mâncat şi au băut mult. Distracţia a devenit foarte mare în momentul în care Salomeea, care era foarte frumoasă, a dansat în faţa tuturor. Fiind ameţit de băutură, regele i-a promis fetei că, dacă va mai dansa tot aşa de frumos în faţa oaspeţilor, îi va da orice îi va cere, până la jumătate din împărăţie (Marcu 6,22). Salomeea a dansat şi apoi a fost sfătuită de mama sa să ceară capul Sfântului Ioan Botezătorul. Regele s-a întristat foarte tare la auzul acestei cereri, dar a trebuit să-i împlinească dorinţa, pentru că s-a jurat în faţa tuturor. A trimis în temniţa palatului un soldat, care i-a tăiat capul şi l-a adus fetei, iar ea l-a dat mamei sale. În acest fel, s-a sfârşit viaţa acestui mare prooroc. Ucenicii lui au luat trupul şi l-au îngropat. Se spune că Irodiada a ordonat slugilor să îngroape capul lui Ioan Botezătorul undeva într-un loc ascuns.

Tradiţii şi obiceiuri

În popor i se mai spune Sfântul Ioan de Toamnă (Sfântul Ioan Cap Tăiat) şi aduce cu sine o seamă de interdicţii asupra tăiatului fructelor şi legumelor ce au forma rotundă sau alimentelor ce amintesc de sângele vărsat. De aceea se posteşte, nu se mănâncă poamă roşie şi curechi roş, nici fiertură. Unii mănâncă numai struguri sau ajunează. Nu se mănâncă din blid sau tipsie. Oamenii împart mere, pere, castraveţi. În această zi nu se taie nimic cu cuţitul, ci totul se rupe cu mâna, nu se mănâncă varză, căci Sfântului Ioan de şapte ori i-au tăiat capul pe varză şi iar a înviat, ne spune tradiţia. Nu e bine să se mănânce fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere) sau cu o cruce (nuci, pepene), nu se bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii.