Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează, începând de marți, 22 august, o acțiune de deshumare a trei partizani - Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu - care au murit în 1949 într-o confruntare armată cu trupe ale Securității. Acțiunea de investigaţii arheologice are loc pe teritoriul comunei Cricău din județul Alba, anunță instituția.

 

„Rezistența armată anticomunistă a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, acest fenomen atingând cote deosebite în zona Munților Apuseni. Cele mai multe formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, au existat pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj. Una din aceste organizații a fost și cea condusă de către Ștefan Popa. După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra (zona Groși), județul Alba, când organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de ample acțiuni pentru capturarea partizanilor care au reușit să scape din acea înfruntare, precum și pentru arestarea tuturor celor care i-au susținut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securității l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ștefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija și dorea unirea tuturor organizațiilor anticomuniste din zona Apusenilor. Îndeplinirea acestui obiectiv a căzut în sarcina Direcției Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun”, potrivit IICCMER.

Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate efective din trupele de securitate și numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcției Regionale de Securitate Sibiu. Multe cadre proveneau de la Serviciul Județean a Securității Poporului Alba.

 

Operaţiunea din 6 martie

Operațiunile din teren au fost coordonate personal de către locotenent-colonel Gheorghe Crăciun, potrivit sursei citate.

„În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ștefan Popa își avea baza și adăpostul principal. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de marți, 8 martie, partizanii au fost surprinși într-o locuință sezonieră, care se mai păstrează și astăzi cu unele modificări. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost omorâți și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației, alături de care au fost împușcați Nicolae Moldovan și Cornel Pascu. Prizonieri au fost luați Ioan Scridon și Alexandru Maxim”, arată IICMER.

În urma investigațiilor începute pe acest caz încă din vara anului 2008 și a mai multor deplasări în zonă, pe baza audierilor și declarațiilor rudelor victimelor precum și a altor persoane care dețin informații despre cei uciși și despre tragicul eveniment, la care se adaugă informațiile preluate din documentele de arhivă, reprezentanții institutului au stabilit că Ștefan Popa, Nicolae Moldovan, Cornel Pascu au fost împușcați de fosta Securitate.

Pe de altă parte, victimele arestate, condamnate și ucise ulterior sunt Ioan Scridon și Alexandru Maxim.

„Trupele și cadrele operative ale Securității au înconjurat locuința unde se adăposteau partizanii, semnalul de atac fiind dat în jurul orelor 14,00-15,00. După confruntare cadavrele celor uciși au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în ziua de duminică, 13 martie, Securitatea a adus cu forța mai mulți locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, scopul urmărit fiind de a se induce starea de teamă în rîndul populației. Un ofițer de securitate a ținut atunci și o cuvântare, arătând celor prezenți că toți cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârșească la fel ca și cei morți. Cadavrele au fost înhumate la începutul săptămânii următoare de un localnic, într-o groapă comună, care a fost săpată pe marginea unui pârău aflat într-o zonă împădurită, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Părăul Popii. Groapa se află nu departe de locul unde cei trei au fost uciși, nefiind niciodată marcată la suprafața solului. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului la fața locului, fiind verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj de teren”, menționează sursa citată.

 

Un caz la Parchetul Militar

Pe baza informațiilor obținute prin tortură de la prizonierii capturați la Bogoloaia, s-a aflat că într-o casă din satul Mesentea, comuna Galda de Jos, erau adăpostiți alți doi membri ai organizației lui Ștefan Popa, aceștia fiind Traian Mârza din Galtiu și Traian Gligor din Livezile. Ca urmare, eforturile Securității s-au concentrat și asupra acestui obiectiv, care a fost atacat în ziua de 9 martie 1949. După o luptă disproporționată și o rezistență de mai multe ore, cei doi partizani au fost uciși, fiind îngropați a doua zi în grădina acelei case. Mormântul comun a fost căutat și descoperit, iar rămășițele pământești ale acestora au fost deshumate și recuperate printr-o acțiune a IICCMER, desfășurată în perioada 26 mai - 1 iunie 2016. Acest caz se află în cercetare la Parchetul Militar.

„Cercetările de la Cricău vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza.

Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz şi a locului unde victimele au fost înhumate. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba”, potrivit IICCMER.

Locul acțiunii se află pe cursul Văii Cricăului, la o distanță de circa opt kilometri spre nord față de centrul comunei Cricău.

 

Groapa de la Părăul Popii - Trei partizani deshumaţi

Osemintele celor trei partizani anticomuniști au fost descoperite degradate, la Cricău, județul Alba, într-o groapă superficială, comună, îngropate la 40 de centimetri adâncime.

Arheologul Gheorghe Petrov, expert al IICCMER, a declarat că groapa de la Cricău în care au fost îngropați cei trei partizani anticomunişti - Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu - este cea mai superficială din câte a văzut în întreaga sa activitate.

„Groapa de înmormântare am identificat-o în luna iunie pe baza unor mărturii, pe baza multor deplasări cu diferiți martori de-a lungul timpului în zonă și am făcut o verificare de teren. Acum am venit la loc fix, sigur, a fost cu aproximație. E o groapă comună, cu trei victime, puse unul lângă altul, în paralel, doi sunt pe spate, cel din mijloc e pe burtă. Groapa a fost foarte superficială, e prima dată când am avut ocazia să văd o groapă atât de mică. Undeva la 40 de centimetri adâncime medie, terenul e ușor în pantă, deci într-o latură e mai puțin, iar în alta mai mult”, a spus Gheorghe Petrov.

Expertul a adăugat că miercuri (ieri-n.r.) va fi oficiată o slujbă religioasă și va fi efectuată partea ce ține de criminalistică.

De la IPJ Alba au sosit specialiști pentru a colecta datele, pentru a face raportul criminalistic și împreună cu un medic legist scheletele au fost extrase și duse la Alba Iulia pentru analiză. „Scheletele sunt foarte degradate, având în vedere adâncimea mică, pătrunderea apei, înghețul dezghețul, vă dați seama că le-au distrus”, a mai spus Petrov.

Ștefan Popa, fiu de preot ortodox, a fost ofițer în Armata Regală și veteran de război. El și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul de atunci și a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă.

Nicolae Moldovan, de religie greco-catolică, a absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud și a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se lui Ștefan Popa.

Cornel Pascu a absolvit Școala Normală și a fost învățător. Deoarece la domiciliul său au fost găsite materiale de propagandă ale PNȚ, a fost exclus din învățământ și condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la Penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija.

 

Victime arestate, condamnate și ucise

Ioan Scridon (n.1922), greco-catolic, subofiţer pe frontul din Moldova, apoi pe cel din Apus. După război, plutonier de jandarmi până în 1948. Căsătorit, doi copii. În lupta de la Bogoloaia a fost rănit și arestat de Securitate, fiind anchetat la Turda, București și Sibiu. În septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împușcare de Tribunalul Militar din Sibiu. Sentința a fost executată la Sibiu în data de 28 octombrie 1949.

Alexandru Maxim (n.1926), ortodox,  în 1942 fusese condamnat politic la 25 de ani muncă silnică și deținut la Penitenciarul din Aiud. Arestat în confruntarea de la Bogoloaia, a fost condamnat în octombrie 1949 de Tribunalul Militar Sibiu la muncă silnică pe viață și confiscarea averii. Închis la Aiud până în februarie 1950, transferat la Penitenciarul Cluj. În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat undeva în județul Bistrița-Năsăud și ucis. Nu se cunoaște locul unde a fost înhumat.