Statisticile din ultimii ani relevă că tot mai mulţi bărbaţi au probleme cu prostata. În România, în ultimii 20 de ani, numărul cazurilor de cancer la prostată s-a dublat. Depistarea în fază incipientă a bolii conduce la vindecarea afecţiunii. Prostata este un organ excretor al aparatului genital masculin, situat sub vezica urinară, având rolul de a secreta în uretră o bună parte din lichidul seminal. În general, între proliferarea şi moartea celulelor există un echilibru. În cazul în care această balanţă (care este controlată hormonal şi nu numai) se rupe, celulele se vor multiplica în continuare, dar nu mai mor. Aceasta va avea drept rezultat instalarea adenomului de prostată (formaţiune benignă), care poate evolua la tumoare canceroasă (malignă). "Ambele afecţiuni se manifestă clinic la fel, prin obstrucţie subvezicală şi simptome iritative: aşteptarea în pornirea jetului urinar, întreruperea acestuia, imperiozitate micţională (bolnavul nu poate reţine urina), polakiurie (urinări dese), disurie (dificultăţi la micţiune)", ne-a informat prof. univ. dr. Gheorghe Bumbu, şeful Clinicii de Urologie din Oradea. O dată cu evoluţia bolii, pot apărea complicaţii majore, cum sunt retenţia de urină (imposibilitatea de a urina, însoţită de durere) sau hematuria (urina cu sânge). Adenomul de prostată (vizibil la microscop) se instalează, însă, înainte cu mulţi ani de apariţia simptomelor clinice. Ţara fast-food-urilor, cea mai afectată În ultimii zece ani, asistăm la o creştere a depistării cancerului de prostată. Aceeaşi sursă a precizat că în SUA este cea mai frecventă malignitate diagnosticată, fiind, în acelaşi timp, cea de-a doua cauză a deceselor. Aceasta se explică prin faptul că, dincolo de factorul genetic, principalul element răspunzător de instalarea adenomului, respectiv a cancerului la prostată, este alimentaţia bogată în grăsimi animale. Modul de viaţă american implică un consum considerabil de produse fast-food, implicit de grăsimi animale. La antipod se sitează Japonia, cu cel mai mic număr de afecţiuni la prostată, Arhipelagul nipon fiind recunoscut drept o zonă cu o bună doză de echilibru la capitolul alimentar. În România, în ultimii 20 de ani, numărul de cazuri de cancer la prostată s-a dublat. Practic, circa 30% dintre bărbaţii de peste 60 de ani au cancer de prostată latent. Potrivit statisticilor, aproximativ 10% mor din cauza acestei afecţiuni. Cifrele au aceeaşi raportare şi pentru populaţia masculină a judeţului Bihor. Din punct de vedere esoteric, potrivit prof. Firicel Ciarnău, autor a numerose cărţi din domeniu, afecţiunile la prostată sunt cauzate de anumite atitudini interioare, mentale cum sunt culpabilitatea sexuală şi teama de bătrâneţe, la care concură, desigur, factorul alimentar. Cum se poate preîntâmpina? Dat fiind că depistarea bolii în fază incipientă poate duce la vindecare, prin instituirea tratamentului corespunzător, este foarte importantă prezentarea la medic din timp, precum şi efectuarea periodică a unor consulturi medicale. "Dacă bolnavul se prezintă la medic în faze tardive, tratamentul este doar ajutător şi nu mai putem vorbi de un tratament radical oncologic", a precizat prof. univ. dr. Gheorghe Bumbu. Este indicată, totodată, acordarea unei atenţii sporite hranei zilnice şi implicit se recomandă evitarea consumului de preparate cu un conţinut bogat de grăsimi animale. Un alt rol important îl deţine capitolul trăirilor şi gândurilor, autorii cărţilor de terapii complementare recomandând analiza şi rezolvarea din timp a problemelor de ordin mental sau psihic, care pot cauza instalarea afecţiunilor la prostată. Demersuri pentru efectuarea de investigaţii gratuite Prof. univ. dr. Gheorghe Bumbu a precizat că, în calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Urologie, împreună cu echipa de conducere a organizaţiei, face demersuri la Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru ca analiza PSA (a cărei valoare crescută suspectează prezenţa cancerului la prostată) să fie gratuită pentru pacienţi. În prezent, efectuarea acestei investigaţii se ridică la suma de 350.000 de lei. Suportarea costului acestei analize de către autorităţile din sănătate ar contribui la creşterea numerică a prezentării la medic, conducând la depistarea într-o fază incipientă a bolii şi la salvarea a zeci şi zeci de vieţi omeneşti.