Anasonul (Pimpinella Anisum) este o plantă aromatică originară din Asia Mică şi nord-estul Africii. În România, se cultivă mai mult în judeţele din sud. Anasonul mai este numit în popor şi anis, bădean, chimion dulce, hanuş, molură sau secarea. Fructele de anason se pot cumpăra de la magazinele Plafar sau din orice piaţă, de pe taraba oricărui comerciant de plante medicinale. În scop terapeutic, de la anason se folosesc doar fructele mici, cu gust dulceag, slab arzător, care se recoltează în lunile august şi septembrie, înainte de maturizarea completă. Recoltarea se face dimineaţa, pe rouă, seara sau în nopţile cu lună, pentru a se evita scuturarea. Foarte bun efect antispasmodic intestinal, carminativ, stomahic şi digestiv, antihelminitic, antiseptic, calmant în colici intestinale, expectorant, galactogog (măreşte cantitatea de lapte la femeile care alaptează), afrodisiac, aromatizant şi uşor diuretic. Indicaţii terapeutice: Preparatele din anason sunt recomandate în afecţiuni ale aparatului digestiv, afecţiuni respiratorii, stimulent al sistemului nervos, al activităţii inimii cu rol în circulaţia sanguină, stimulent al lactaţiei la femei, calmează durerile menstruale. Tratamentul este contraindicat în caz de gastrite hiperacide, ulcer gastric şi enterocolite cronice. Infuzia se prepară din: 1 linguriţă fructe la 200 ml apă clocotită pentru adulţi şi 5-6 g fructe pentru copii cu colici abdominale. Se bea câte un pahar, înainte de mesele principale, într-o cură de numai 2-3 zile, urmată de o pauză de 10-14 zile. Infuzia din 10 g fructe la 100 ml apă clocotită elimină viermii intestinali. Decoctul din 3-4 g fructe macinate în 200 ml apă, câte 1-2 linguriţe, de 3 ori/zi, se ia pentru răguşeală, tuse, răceală şi dureri de cap. Tinctura din 20 g fructe măcinate în 250 ml alcool de 80 de grade, se lasă la macerat 7 zile, se strecoară şi se iau câte 10-15 picături, de 4-5 ori/zi, servite în băuturi reci, pentru a combate eficient crampele intestinale şi setea (se evită doze prea mari care provoacă iritarea mucoasei gastrice şi stări de excitaţie nervoasă, inclusiv insomnii). Pulberea din fructe măcinate (0,5-2 g), în amestec cu miere, vin, lapte sau apă, se introduce în hrana femeilor care alăptează sau a copiilor fără poftă de mâncare. În uz extern, se prepară o cataplasmă din fructe zdrobite, care se fierb în apă sau vin până se formează o pastă ce se aplică în sciatică, artroze şi muşcxături de şarpe. Fructele de anason sunt un foarte plăcut condiment în mâncăruri.