Printr-un comunicat publicat pe 16 mai, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, evidențiază importanța colaborării dintre „medicii de medicina muncii, angajatori și furnizorii de servicii medicale finanțați de CNAS”, prezentând totodată și principalele modalități de concretizare a acestei colaborări, „în scopul protejării sănătății angajaților, în calitatea acestora de persoane asigurate”.

Referitor la importanța acestui domeniu medical, președintele CNAS subliniază că „medicul specialist de medicina muncii este principalul consilier al angajatorului şi al reprezentanţilor angajaţilor în probleme de promovare a sănătăţii în muncă şi în îmbunătăţirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătăţii în muncă”.

Cât privește mecanismele colaborării dintre specialiștii în medicina muncii și colegii lor din alte ramuri medicale, comunicatul precizează următoarele:

„Conform prevederilor legale în vigoare, în baza scrisorilor medicale eliberate de medicii de medicina muncii, medicii de familie pot emite rețete compensate pentru medicamentele recomandate angajaților, în limitele competențelor profesionale. În baza acestor scrisori medicale, medicii de familie pot continua managementul pacienților în funcție de recomandările medicilor de medicina muncii și pot decide necesitatea efectuării de investigații paraclinice sau pot emite bilete de trimitere către medicii de specialitate clinică din ambulatoriu ori către spitale, după caz.

Totodată, cabinetele de medicina muncii pot încheia convenții cu casele de asigurări de sănătate în vederea recunoaşterii biletelor de internare eliberate de către medicii ce-şi desfăşoară activitatea în aceste unităţi”.

Din cuprinsul aceluiași comunicat reiese stringența depistării precoce a bolilor grave, ceea ce „este și în interesul angajatorilor, care pot evita astfel pierderea capacității de muncă a angajaților pe perioade îndelungate”. Mai mult, arăta președintele CNAS, „Ministerul Sănătății derulează un program național de prevenire a îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanți din mediul de viață și muncă”.

Salutând viziunea conducerii CNAS, pe care o consideră „mai mult decât importantă într-o perioadă în care degradarea stării de sănătate a multor angajați este tot mai evidentă”, jr. Dorel Dulău, directorul general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Bihor a enumerat principalele afecțiuni care grevează asupra populației active:

„Supravegherea continuă a stării de sănătate fizică și psihică a fiecărui angajat este o obligație pentru orice angajator și se realizează prin intermediul medicilor de medicina muncii în colaborare cu comitetele de Securitate și Sănătate în Muncă și angajatorii.

Într-o perioadă cu multe depresii pe fond de stres, depresii cronicizate în timp, care duc la afectarea calității muncii și devieri comportamentale la locurile de muncă, medicul de medicina muncii trebuie să fie proactiv în exercitarea atribuțiilor și îndreptarea acestora spre medicii de specialitate. Lipsa unor tratamente în perioada incipientă a depresiilor duce la limitarea capacității de lucru, după care, în timp, simplele depresii se pot transforma în boli psihice.

De asemenea, boli cronice precum cele cardiovasculare, diabetul, etc. sunt des întâlnite la diverși angajați și necesită supraveghere continuă din partea angajatorilor, prin intermediul medicilor de medicina muncii, cât și din partea medicilor de familie”.