Continuându-şi nestingherit implementarea unor reforme sanitare, în stilul său propriu, Eugen Nicolaescu, ministrul sănătăţii, i-a convocat la Bucureşti pe toţi directorii executivi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene, în vederea finalizării protocolului încheiat între Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Federaţia Naţională a Sindicatelor Sanitas. „Sperăm ca promisiunile făcute de factorii naţionali de decizie cu care ne-am întâlnit în 15 iunie la Bucureşti, să devină realitate”, ne preciza Ioan Giugiu, preşedintele Uniunii Judeţene Sanitas, Bihor. În acesat sens - aşa după cum am mai afirmat, la întoarcerea din Capitală -, a fost discutată o nouă formă de salarizare pentru personalul bugetar din sistemul sanitar care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2007. „Avându-se în vedere că sunt unităţi sanitare, atât în ţară cât şi în Bihor, în care personalul medico-sanitar nu şi-a primit cel de-al 13-lea salariu sau nu beneficiaează de bonuri de masă, ni s-a promis că vor fi efectuate două tranşe de rectificări bugetare (una la sfârşitul lunii în curs, alta în septembrie) astfel încât să se poată achita toate restanţele acumulate în acest sens. Spitalele vor beneficia astfel de 2.000 de miliarde de lei vechi în vederea achiziţionării de aparatură medicală performantă şi de materiale sanitare. Cea de-a doua rectificare de buget, din septembrie, va asigura sistemului sanitar fonduri suplimentare de circa 300 miliarde lei vechi pentru achitarea tuturor restanţelor acumulate până acum de unităţile sanitare dar şi a bunei funcţionări a asigurării asistenţei medicale în trimestrul IV al acestui an”- a precizat Ioan Giurgiu. Potrivit aceluiaşi interlocutor, reprezentanţii Sanitas au fost asiguraţi că în 2006 nu se va trece la reduceri de personal medico-sanitar. Interpelat, doctorul Ladislau Ritli, directorul executiv al DSP Bihor, chemat de urgenţă la Ministerul Sănătăţii s-a abţinut să facă vreun comentariu legat de plata unor restanţe cât şi de posibile schimbări în orgranigrama instituţiei pe care o conduce sau în cadrul unităţilor sanitare avute în vizorul ministrului Nicolaescu. Sigur este însă că şi preşedintele ţării, Traian Băsescu, a atras atenţia că "în sănătate lucrurile merg din ce în ce mai rău, că România a ajuns fruntaş în topul nedorit al mortalităţii şi morbidităţii în bolile cardio-vasculare, digestive şi pneumoftiziologice. În acelaşi timp, durata medie a vieţii a scăzut cu 10 ani la noi faţă de acelaşi indicator din UE. Nu s-a acordat atenţie cuvenită programelor de sănătate nici licitaţiilor pentru medicamentelor uzitate în diabet, folosindu-se aceleaşi filiere cunoscute din anii 2002-2003 cu costuri uriaşe". Între timp, vremea se scurge implacabil fără o îmbunătăţire vizibilă a asistenţei medicale către asiguraţi...