Poşta Medicală Ana M. din Oradea: ,, Fratele meu are 45 de ani şi a fost diagnosticat recent cu boala de epilepsie. Prima criză a făcut-o acum 3 săptămâni în prezenţa mea şi m-am speriat foarte tare când a căzut brusc de pe scaun în timp ce luam masa, a dat ochii peste cap, a făcut spume la gură şi a tremurat din tot corpul câteva minute bune. Am înţeles de la medicii de la spital că poate o să mai aibă crize de acest fel. Ce trebuie să fac şi cum pot să îl ajut când o să mai facă crize de acest gen? Răspuns: Epilepsia poate apare la oricine, oricând în cursul vieţii. Cele mai multe crize apar din senin, dar există şi factori declanşatori: stresul, oboseala şi somnul insuficient, ,,săritul" peste mese, boala, schimbările hormonale, sensibilitatea la lumina intermitentă (stroboscopul din discoteci sau chiar de la televizor) sau excesul de alcool. Epilepsia reprezintă o anomalie în activitatea electrică cerebrală, care duce la apariţia unor crize de diferite tipuri. Unii îşi pierd cunoştinţa, alţii au senzaţii neobişnuite; durata este de la câteva secunde (mişcări ritmice ale unei părţi a corpului: un deget, o mână, muşchi ai feţei etc.), până la câteva minute. Fratele d-voastră a avut probabil o criză de tip "grand mal", cu convulsii tonico-clonice care durează mai mult, dar, în general, sub cinci minute, şi este caracterizată de pierderea cunoştinţei, corpul devine rigid, muşchii i se contractă ritmic, spasmodic, ca şi când s-ar zbate, face spume la gură şi pierde urina sau fecale. Dacă veţi fi în preajma fratelui d-voastră când va face o nouă criză de epilepsie şi doriţi să îl ajutaţi cu ceva, urmaţi sfaturile de mai jos: - păstraţi-vă calmul, slăbiţi-i gulerul de la cămaşă, centură etc; în timpul crizei convulsive, în primul plan se află riscul traumatizării: puneţi-i sub cap o pernă şi îndepărtaţi din jur orice obiect tăios cu care s-ar putea răni în timpul convulsiilor. Nu încercaţi să-l imobilizaţi, nu-i introduceţi nimic în gură, nu încercaţi să îl deplasaţi (cu excepţia cazului în care locul respectiv prezintă un pericol oarecare: carosabil, scări), nu-i daţi nimic de înghiţit (lichid sau hrană) până la revenirea completă a conştienţei, care poate dura şi o oră, chiar dacă criza convulsivă a ţinut doar 1-2 minute. Pacientul să nu fie pus cu gura în jos la pământ sau aşternut, pentru că se poate asfixia (să nu-i fie astupată gura sau nasul). Este cel mai prudent ca bolnavul să fie aşezat şi menţinut pe o parte, încât să nu stea cu faţa în sus. Aşa se evită ca bolnavul să-şi înghită limba sau să aspire în căile respiratorii voma sau salivă, care poate fi în cantitate mare (,,spumele" de care ştie mare parte din populaţie). Unii pacienţi când au criză de epilepsie îşi pot muşca limba întrucât muşchii gurii sunt foarte contractaţi. Dacă nu aveţi la îndemână dispozitive speciale care se pun între arcadele dentare (ex. Pipa Guedel, pe care posesorii auto o au în trusa medicală) şi/sau nu ştiţi să le folosiţi, nu încercaţi să-i deschideţi gura cu ceva tare (lemn sau fier) pentru că îi puteţi rupe dinţii. De asemenea, nu încercaţi să-i deschideţi gura cu mâna pentru că vă poate tăia degetele în timpul crizei printr-o muşcare foarte puternică. Nu uitaţi: cât de repede, după ce aţi luat toate măsurile de siguranţă pentru fratele d-voastră, puneţi mâna pe telefon şi sunaţi la Ambulanţă, la numerele gratuite de telefon: 961 sau 112.