În scopuri terapeutice, de la această plantă se recoltează doar rădăcinile, care sunt subţiri şi alungite, galben-portocalii. Acestea se spală în curent de apă, apoi se usucă în locuri bine aerisite

Genţiana asclepiadea face parte din aceeaşi familie cu Genţiana lutea (ghinţura), fiind cunoscută sub denumirea populară de fierea pământului. În combaterea dischineziei biliare (fiere leneşă) dar şi contra indigestiei şi gastritei hipoacide, se foloseşte o combinaţie din tinctură de rădăcină de fierea pământului şi tinctură din rădăcină de angelica, în părţi egale, din care se iau 1-2 linguriţe diluate cu puţină apă, înainte de fiecare masă. De altfel, rădăcina de fierea pământului este indicată în tot ceea ce înseamnă boli hepato-biliare (insuficienţă hepatică, hepatită, ciroze hepatice), efectul fiind de normalizare a activităţii ficatului şi veziculei biliare. În tratamentul acestor boli este utilizată, mai ales, pulberea obţinută din rădăcină uscată şi apoi dată prin râşniţa de cafea, câte o linguriţă de 3 ori/zi, pe stomacul gol. Se ţine câteva minute sub limbă şi apoi se înghite cu apă. Pulberea se păstrează în borcane închise ermetic, dar nu mai mult de 2 săptămâni, pentru că se oxidează. Ceaiul din rădăcină de fierea pământului este considerat în fitoterapie unul dintre cele mai puternice remedii naturale pentru eliminarea toxinelor din organism, prin urină şi fecale. Se pun la macerat, timp de o noapte, 2 linguriţe pulbere într-o cană cu apă, dimineaţa se strecoară iar planta rămasă se fierbe 5 minute cu o altă cană de apă. Se amestecă cele două extracte, iar preparatul obţinut se bea pe stomacul gol, îndulcit cu miere, deoarece este foarte amar. În curele de dezintoxicare mai puternice, necesare în cazul unor boli mai grave, se beau până la 4 căni/zi. O cură durează, de regulă, timp de 14 zile.