Disperarea unui părinte Grigore P., din Oradea: "Vă rog să mă ajutaţi! Sunt tatăl unui băiat de 17 ani şi nu mai ştiu ce să fac cu el. În ultima vreme, s-a schimbat foarte mult, este mai tot timpul nervos, agitat, obraznic, ia note mai mici la şcoală. Am încercat să fim părinţi buni şi l-am lăsat să meargă sâmbăta seara la discotecă cu prietenii. Am auzit că acolo ar putea fi tentat să ia droguri, cum ar fi Ecstasy. Fiul meu se droghează? Ce drog e Ecstasy? Cum să pocedez?" Ecstasy este unul dintre cele mai periculoase droguri. Este o substanţă chimică sintetică, care poate fi extrasă din uleiul esenţial de sassafras. Este uşor de fabricat, iar efectele sale sunt asemănătoare cu ale amfetaminelor şi halucinogenelor. Este distribuit masiv de către traficanţi, fiind supranumit şi "party drog" sau "drog de discotecă". Se prezintă sub forma unor pilule de obicei albe, galbene sau maro, de mărimi şi forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive. Energizează sistemul nervos şi uneori îi face pe consumatori să se simtă bine, fericiţi şi relaxaţi, cel puţin în prima fază. Deşi este numit şi drogul dragostei, Ecstasy nu este afrodisiac şi nu îmbunătăţeşte performanţele sexuale. Efectele apar după aproximativ 20 de minute de la consum şi durează 4-6 ore. Efectele acestui drog sunt diferite de la om la om, depinde de cantitatea luată, de greutatea, înălţimea, psihicul şi unele afecţiuni pe care le are consumatorul şi poate avea diverse efecte de la unele uşoare, până la cele severe. Când se iau primele doze apar următoarele efecte: creşterea frecvenţei pulsului, creşterea temperaturii, creşterea tensiunii arteriale, creşterea încrederii în forţele proprii, creşterea sentimentelor, de iubire şi fericire, creează o falsă stare de bine. Mărirea dozei nu duce la amplificarea stării de bine, ci cauzează convulsii, comportamente iraţionale, halucinaţii. Apar probleme ca insomnia, frica sau paranoia, scăderea puterii de concentrare şi depresia. Simptomele supradozei sunt: stare de rău, senzaţie de febră, confuzie şi vorbire greoaie, dureri de cap, vomă, transpiraţii, tremurături, pierderea controlului mişcărilor, iar pulsul este foarte rapid. Aceste efecte durează între trei până la 24 ore. Pe termen lung, apar dereglări ale somnului, apetitului, proceselor de gândire şi comportamentale, ale funcţiilor sexuale, ale simţurilor şi ale durerii. Consumul în doze mari şi pe o perioadă de timp lungă poate duce la: hipertensiune arterială, dereglări grave psiho-comportamentale, probleme respiratorii. Decesul se poate produce fie prin hipertermie (are temperatura corpului foarte mare), prin scăderea nivelului unor săruri din sânge, fie prin hiperstimularea sistemului nervos, apărând atacul cerebral sau cardiac. Domnule Grigore P., comportamentul fiului d-voastră nu este neaparat dat de consumul de droguri, poate fi determinat şi de starea de stres tipică a adolescenţilor. Pot fi şi semne ale unei depresii nediagnosticate sau a altor probleme de sănătate. O discuţie blândă şi părintească sau o consultaţie la un psiholog pot fi de mare folos pentru a-l ajuta pe fiul d-voastră să depăşească o posibilă situaţie de criză. Din păcate, traficanţii de droguri au găsit România drept o piaţă bună de comercializare a drogurilor, orientându-se în special spre ademenirea adolescenţilor. O modalitate de a-şi crea o reţea de clienţi fideli este de a da droguri pe gratis, gest făcut des în discoteci. Gratis o dată, de două ori, iar după instalarea dependenţei, şi-au facut din adolescent un client fidel, dar pe bani grei, de obicei, ai părinţilor. PS. Stimaţi cititori, nu ezitaţi să ne scrieţi pentru orice problemă medicală care vă frământă. Veţi primi răspuns în cadrul rubricii ?Poşta medicală?, în fiecare zi de luni. Trimiteţi scrisorile pe adresa ziarului nostrum, cu menţiunea pentru ?Poşta medicală?.