Cazurile noi de cancer pulmonar în rândul femeilor din România au crescut alarmant, cu 17%. Aproximativ 12.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer pulmonar și peste 10.000 de români își pierd viața anual prin cancer pulmonar.

 

În contextul Zilei de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) face un apel către toți cetățenii și profesioniștii din domeniul sănătății să se implice activ în educarea și sensibilizarea populației cu privire la importanța prevenției și a depistării timpurii a cancerului pulmonar, unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer din România și cu cea mai ridicată rată de mortalitate. În stadii incipiente, cancerul pulmonar nu are manifestări specifice, însă în stadii avansate, există anumite simptome specifice: tusea care durează peste 3 săptămâni, tusea cu sânge sau respirația șuierătoare, durerea în piept, scăderea semnificativă în greutate sunt primele semne care trebuie să ne trimită la medicul de familie.

Aproximativ 12.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer pulmonar și peste 10.000 își pierd viața prin cancer pulmonar. Având în vedere intensificarea discuțiilor în spațiul public a situației sănătății femeii, cu focus pe cancer de sân și cancer de col uterin, trebuie subliniat că din ce în ce mai multe femei sunt diagnosticate cu cancer pulmonar. Comparativ cu datele estimate pentru 2018, în 2022 se observă o creștere a numărului de cazuri noi de cancer pulmonar în rândul femeilor cu aproape 17%. În prezent, 3 din 4 pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii.

Aceste statistici ar putea fi însă schimbate prin prevenție (renunțarea la fumat), accesul la programe de screening pentru cancerul pulmonar (low dose CT) și optimizarea traseului pacientului de la diagnostic la tratament.

Mai multe țări europene au introdus proiecte naționale sau proiecte pilot de screening pentru cancerul pulmonar, existând un număr tot mai mare de dovezi cu privire la beneficiile screening-ului cu low dose CT în rândul adulților cu risc crescut de cancer pulmonar, în special fumători sau foști fumători, cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani. Studiile arată o scădere cu 20% a mortalității prin screening-ul low dose CT versus evaluarea standard prin radiografie .

„Lipsa investițiilor în promovarea sănătății contribuie la menținerea unui nivel scăzut de educație pentru sănătate: oamenii nu merg preventiv la medic și nici nu știu unde ar putea să meargă pentru diverse investigații. În plus, în zona rurală, accesul la servicii medicale este îngreunat de o multitudine de factori. Cancerul pulmonar, adesea silențios și fără simptome evidente în stadiile incipiente, poate fi combătut eficient dacă este identificat devreme, iar persoanele de risc implicate în proiect au înțeles acest lucru și au acționat”, afirmă Cezar Irimia, președinte FABC.

Diagnosticul de cancer pulmonar nu este unul fatal. În ultimul deceniu, s-au făcut progrese științifice în tratarea cancerului pulmonar, ceea ce a condus la creșterea numărului de supraviețuitori și la mai multe speranțe pentru cei care se confruntă cu boala.

 

Factori de risc

Principalul factor de risc este fumatul. La nivel global, fumatul este responsabil pentru aproximativ 8 din 10 cazuri de cancer pulmonar. În România, prevalența fumatului este relativ mare, mai ales în rândul bărbaților, cu un procent de 30,6%. De asemenea, un studiu a arătat că 32% dintre respondenți sunt fumători activi zilnici. Fumatul pasiv sau expunerea la fumul de țigară al celor din jur este de asemenea un factor de risc semnificativ.

Expunerea la radon: Radonul, un gaz radioactiv natural care se poate acumula în case, este o cauză majoră a cancerului pulmonar, reprezentând 1 din 10 cazuri în Europa. Radonul provine din descompunerea uraniului din sol și rocă și poate intra în locuințe prin crăpături și deschizături.

Poluarea aerului: Se estimează că aproape jumătate din cazurile de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată sunt legate de poluarea aerului. Poluanții din aer - cum ar fi particulele fine și compușii chimici pot contribui la dezvoltarea cancerului pulmonar.

Expunerea la azbest: Azbestul este un alt factor de risc semnificativ, cu până la 7 milioane de lucrători în construcții expuși acestui risc. Până la 78% dintre formele de cancer profesional recunoscute în statele membre sunt asociate azbestului. Atunci când sunt inhalate, fibrele de azbest în suspensie în aer pot provoca cancer pulmonar, cu un decalaj mediu între expunere și primele semne de boală de 30 de ani. Prin urmare, cancerul poate apărea la câteva decenii după expunerea profesională, inclusiv atunci când lucrătorii s-au pensionat de la locul de muncă.

Mai multe informații despre factorii de risc și simptomele cancerului pulmonar sunt disponibile pe platforma grijadeplamani.ro.