Sunătoarea, plantă medicinală cunoscută şi sub numele de pojarniţă, este una dintre cele mai utilizate în medicina populară. În afară de clasicul ceai preparat din planta întreagă, verde sau uscată, cel mai cunoscut leac pe bază de sunătoare este "untul", un extract obţinut din flori şi ulei. Dacă nu avem la dispoziţie prea mult timp, puteam realiza un ulei de sunătoare acasă, din 4 linguri de flori proaspete sau uscate, umezite cu două linguri de alcool de calitate, lăsate 24 de ore în vas acoperit, apoi fierte (în baie de apă) cu ulei, timp de 2-3 ore, ca să se evaporeze alcoolul. După ce se răceşte, uleiul se filtrează, se păstrează şi se utilizează ca şi "untul" obţinut prin metoda veche. Intern, untul de sunătoare se poate administra în doze de câte 6-10 picături, de 2-3 ori pe zi, cu zahăr, fiecare doză având aceleaşi efecte ca şi o cană cu ceai din această plantă. Are efect protector şi vindecător asupra stomacului, ficatului, plămânilor, circulaţiei, rinichilor. Se utilizează cu succes şi drept calmant, în depresii severe, însoţit de insomnii şi stare de nervozitate accentuată.