Tot mai mulţi copii abandonaţi de părinţi în maternităţi şi în spitale sunt daţi, în ultimii ani, în plasament, asistenţilor maternali, iar sectorul ONG-urilor care se ocupă de această problematică este tot mai bine reprezentat şi în judeţul Bihor, preluându-se modele din alte ţări europene. Totuşi, birocraţia legată de adopţii pune beţe în roate procesului de eliminare a fenomenului instituţionalizării copiilor. Potrivit informaţiilor furnizate de asistentul social al Maternităţii orădene, Adriana Spiţă, în 2005, la această unitate sanitară au fost abandonaţi de părinţi imediat după naştere 204 de bebeluşi. La insistenţele personalului spitalului, ale Poliţiei şi ale Direcţiei Generale Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGJASPC) Bihor, 108 dintre aceştia au fost luaţi, în cele din urmă, de părinţi acasă şi au beneficiat de ajutoare, constând în hrană şi haine oferite de mai multe fundaţii. Dintre ceilalţi 96 de copii, 29 au fost transferaţi la Spitalul din Salonta, 16 - la Spitalul Maghita, 19 - la Spitalul Clinic de Copii Oradea, 19 au fost daţi în plasament la asistenţi maternali, unul la o maternitate din alt judeţ de unde provine, iar un alt copilaş, născut prematur, a decedat după ce a fost transferat la Spitalul Clinic de Copii Oradea. La data de 1 mai a.c., la Maternitatea Oradea, se aflau 59 de nou-născuţi "uitaţi" de părinţi, mai puţini cu 13 decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Majoritatea dintre aceştia provin din familii de romi, iar o altă parte, din familii de români cu venituri foarte mici sau dezorganizate. Birocraţia îngreunează însă în bună măsură procesul de adopţie. "Odată cu modificarea legislaţiei privind adopţiile, din intenţia autorităţilor de aliniere la standardele UE, s-a amplificat şi fenomenul birocratic. Cred că în schimbarea legislaţiei ar fi trebuit să se ţină seama şi de anumite aspecte legate de mentalitatea categoriilor defavorizate din România, potrivit cărora spitalul este obligat să cazeze copiii. Pe de altă parte, unora dintre părinţi, deşi li se dau bani sau ajutoare, în loc să cumpere pampers-uri pentru copii sau să-şi repare tencuiala la case, îi topesc pe băutură", a apreciat Gabriela Chiş, asistent social la Spitalul Clinic de Copii Oradea. Reprezentantul unităţii sanitare a adăugat că, în ultimii ani, însă, tot mai fructuoasă s-a dovedit colaborarea cu ONG-urile de profil, care iau în plasament copiii lăsaţi în voia sorţii de propriii părinţi. "Este posibil, însă, ca birocraţia, tocmai pentru că este spinoasă, să determine evitarea exploatării acestor copii şi a adopţiilor în alte scopuri decât acelea pur caritabile", a opinat dr. Maria Praja, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Copii Oradea.