Căsătoria, uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, s-a transformat în ultima perioadă într-o afacere înfloritoare pentru unii, începând cu magazinele de profil, patiseriile sau firmele de catering. Din păcate, însă, nu doar agenţii economici profită de pe urma tinerei perechi, ci, mai nou, şi unele administraţii locale, care impun condiţii aberante sau chiar săvârşesc abuzuri, exploatând la maxim ideea conform căreia "doar o dată îţi pui pirostriile". În zilele noastre, căsătoria s-a transformat dintr-un prilej de bucurie într-o grijă în plus, care înseamnă zeci de drumuri şi o grămadă de bani cheltuiţi. Primul pas pentru închegarea unei familii este prezentarea în faţa ofiţerului stării civile, urmată, de cele mai multe ori, de un serviciu religios. Conform legii, cu cel puţin 10 zile înainte de data aleasă pentru căsătoria civilă, tinerii trebuie să depună, la primăria pe raza căreia domiciliază unul dintre ei, mai multe documente care să ateste faptul că sunt apţi pentru căsătorie din punct de vedere legal şi medical şi să încheie un contract prenupţial. Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, unele administraţii locale au impus condiţii noi, unele frizând absurdul şi încălcând grosolan legile în vigoare. Bunăoară, Primăria comunei Tileagd îşi permite să condiţioneze primirea dosarului de căsătorie dacă familia viitorilor miri are datorii către bugetul administraţiei locale. "Fiica mea s-a dus să depună actele la primărie. Acolo, deşi ne-am interesat anterior despre cele necesare, i s-a spus că nu i se primeşte dosarul pentru că eu nu am plătit impozitul pe clădire. Casa este pe numele meu, nu pe cel al fiicei mele. Este dreptul ei să se căsătorească, pentru că eu am datorii, nicidecum ea", povesteşte Viorel Urs. Bărbatul spune că, într-adevăr, nu şi-a achitat primele tranşe din acest an ale impozitului pe proprietate, însă felul cum au înţeles edilii să trateze problema i se pare, pe bună dreptate, un abuz. Pentru ca nunta să nu fie compromisă, viitorul ginere al familiei Urs nu a avut încotro, a băgat mâna în buzunar şi a plătit impozitul viitorului socru. Asta, cu toate că dreptul la căsătorie nu poate fi limitat decât în anumite condiţii, fiecare persoană fiind răspunzătoare doar pentru faptele ei, nu copiii pentru greşelile părinţilor. "Măsura este abuzivă. Nu există nici o condiţionare de acest gen. Căsătoria este un drept consfinţit prin lege, iar cele întâmplate la Tileagd sunt fapte grave. Nici deţinuţilor nu li se refuză dreptul de a-şi întemeia o familie. Primăria are alte pârghii legale pentru a acţiona împotriva datornicilor, iar căsătoria trebuia oficiată chiar şi dacă unul dintre miri avea restanţe la bugetul local", ne-a declarat Gheorghe Seica, şeful SEIP Bihor. De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, care au precizat că datornicii sunt în cel mai rău caz executaţi silit, dar nici într-un caz nu sunt supuşi unor asemenea constrângeri. Viorel Urs este hotărât să nu lase lucrurile aşa. "Am trimis un memoriu Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar dacă va fi cazul voi acţiona primăria în judecată pentru ca domnii de acolo să înţeleagă că nu pot face legea după cum vor", a precizat bărbatul. Vizibil iritat că abuzurile comise în instituţia pe care o conduce au ieşit la iveală, viceprimarul comunei Tileagd, Florian Demeter, nu recunoaşte în ruptul capului că subalternii săi comit ilegalităţi. "Nu i-a obligat nimeni şi nici nu le-a refuzat încheierea căsătoriei pentru că au datorii", spune edilul, recomandându-le nemulţumiţilor să citească Codul Fiscal, deşi, vorba ceea, nici dumnealui nu i-ar strica o lectură...