Înregistrarea tardivă a naşterii L.V., de 34 de ani, din mediul rural, ar dori să ştie care sunt reglementările legale în vigoare în ceea ce priveşte înregistrarea tardiva a naşterii. Conform articolului 17 şi următoarele din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, întocmirea actului de naştere se face la serviciul public comunitar local de evidenţa persoanelor în a cărui rază administrativ-teritorială s-a produs evenimentul, pe baza declaraţiei verbale a următoarelor persoane: oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalului din unitatea în care a avut loc naşterea, rudelor ori vecinilor care au luat cunoştinţă despre naşterea unui copil, cât şi a actului de identitate al mamei şi al declarantului, a certificatului medical constatator al naşterii şi, după caz, a certificatului de căsătorie al părinţilor. Dacă declaraţia priveşte un copil din afara căsătoriei, iar recunoaşterea paternităţii are loc în momentul declarării naşterii, datele privitoare la tatăl copilului se înscriu în rubricile corespunzătoare din cuprinsul actului de naştere ce se întocmeşte. Declararea naşterii se face în termen de 15 zile pentru copilul născut viu şi în termen de trei zile pentru copilul născut mort. Termenele se socotesc de la data naşterii. În cazul în care copilul născut viu a decedat înăuntrul termenului de 15 zile, declararea naşterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului. Pentru copilul născut mort se întocmeşte numai actul de naştere. Când declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute mai sus, dar înăuntrul termenului de un an de la naştere, întocmirea actului de naştere se face cu aprobarea primarului, respectiv a şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră. Dacă naşterea s-a produs în străinătate şi întocmirea actului nu a fost făcută la misiunea diplomatică sau la oficiul consular de carieră al României ori la autoritatea locală din străinătate, întocmirea actului de naştere se face în ţară, la serviciul public comunitar local de evidenţa persoanelor de la domiciliul părinţilor, după ce Ministerul Administraţiei şi Internelor verifică, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă naşterea nu a fost înregistrată în străinătate. Când declaraţia a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, întocmirea actului se face în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, care trebuie să conţină toate datele necesare întocmirii actului de naştere. Acţiunea se introduce la judecătoria în a cărei rază are domiciliul persoana interesată sau unde are sediul instituţia de ocrotire a copilului. În vederea soluţionării, instanţa solicită poliţiei verificări pentru stabilirea identităţii, precum şi avizul medicului legist cu privire la vârsta şi sexul persoanei al cărei act de naştere se cere a fi întocmit. Judecarea cauzei se face cu participarea procurorului. Aceste dispoziţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate, iar declaraţia de naştere se face în ţară. Cine beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului M.C., de 41 de ani, din mediul urban, ar dori să ştie dacă beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, având în vedere faptul că nu este asigurat în sistemul public de pensii. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 600 lei (RON) beneficiază, începând cu data de 1 ianuarie 2007, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Cele 12 luni prevăzute mai sus pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: şi-au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate; au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii; au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii; au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective; au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială; au beneficiat de indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la vârsta de doi ani, respectiv până la vârsta de trei ani în cazul copilului cu handicap; au beneficiat de pensii de invaliditate; au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii; au lucrat cu contract individual de muncă în străinătate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state; se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii; se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă sau de diplomă, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, potrivit legii. Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege: venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, aşa cum sunt definite de această lege. Drepturi suplimentare la pensie P.M., de 65 de ani, din mediul urban, ar dori să ştie dacă beneficiază de anumite drepturi suplimentare la pensie având în vedere că este pensionară de limită de vârstă, cu un stagiu complet de cotizare. Conform articolului 482 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin trei copii şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare după cum urmează: cu un an - pentru trei copii; cu doi ani - pentru patru sau mai mulţi copii. Reducerea vârstei prevăzute mai sus nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de legile speciale. Vârsta de pensionare redusă, aşa cum este menţionată anterior, nu poate fi mai mică de 55 de ani. Pensia anticipată parţial B.M., de 56 de ani, din mediul urban, ar dori să afle în ce condiţii poate beneficia de pensie anticipată parţial. Conform articolului 50 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 10 ani pot solicita pensie anticipată parţială cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Protecţia socială a persoanelor cu handicap I.I., de 64 de ani, din mediul urban, ar dori să ştie care sunt prevederile legale referitoare la prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap. Conform articolului 57 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, adultul cu handicap beneficiază, în condiţiile prezentei legi, de următoarele prestaţii sociale: a) indemnizaţie lunară, indiferent de venituri: în cuantum de 179 lei, pentru adultul cu handicap grav; în cuantum de 147 lei, pentru adultul cu handicap accentuat; b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri: în cuantum de 80 lei, pentru adultul cu handicap grav; în cuantum de 60 lei, pentru adultul cu handicap accentuat; în cuantum de 30 lei, pentru adultul cu handicap mediu. În ceea ce priveşte bugetul personal complementar, el stabileşte limitele cheltuielilor personale din cursul unei luni, în funcţie de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse şi a taxei pentru abonamentul la curentul electric. Beneficiază de prestaţia socială prevăzută mai sus şi familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat ori mediu pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere. Nu pot beneficia de prevederile menţionate: adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice, cu excepţia centrului de tip respiro; adulţii cu handicap care sunt reţinuţi sau condamnaţi definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii ori detenţiei; adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist. Nu pot beneficia de prestaţii sociale sub forma unei indemnizaţii lunare adulţii cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist. De asemenea, copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, nu pot beneficia de alocaţie de stat în condiţiile şi în cuantumul prevăzut de lege, majorat cu 100%, dacă se află în internate sau centre de plasament aferente unităţilor ori instituţiilor de învăţământ special sau în alte tipuri de instituţii publice cu caracter social, cu excepţia centrului de tip respiro, în care se asigură întreţinere completă din partea autorităţii administraţiei publice. Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocaţie lunară de hrană, calculată pe baza alocaţiei zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, numai pe perioada în care este îngrijit în familie. Sumele aferente drepturilor prevăzute mai sus şi a cheltuielilor de administrare se vor asigura prin bugetele proprii ale judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, iar cuantumul drepturilor se actualizează cu indicele creşterii preţurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului.