Cine beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului? D.A., de 27 ani, din mediul rural, întreabă dacă o persoană care realizează venituri, fără a fi angajată cu contract individual de muncă, poate beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 800 lei (RON). Cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii: a) şi-au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate; b) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii; c) au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii; d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare; e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective; f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială; g) au beneficiat de indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani, respectiv până la vârsta de 3 ani, în cazul copilului cu handicap; h) au beneficiat de pensii de invaliditate; i) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii; j) au lucrat cu contract individual de muncă în străinătate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state; k) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii; l) se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă sau de diplomă, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, potrivit legii. Prin venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege: venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, aşa cum sunt definite de această lege. Drepturile veteranilor de război C.O., de 45 ani, din mediul urban, ar vrea să afle care sunt drepturile prevăzute de legislaţie pentru veteranii de război. Conform prevederilor Legii 44/1994, privind veteranii de război, aceştia şi văduvele de război beneficiază de următoarele drepturi: a) câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 călătorii simple, în cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang, pentru marii mutilaţi, pentru invalizii de război, precum şi pentru veteranii de război decoraţi cu ordine şi medalii. Veteranii de război nedecoraţi, precum şi văduvele de război au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite, dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang. Generalii şi ofiţerii călătoresc la clasa I, iar ceilalţi veterani de război nedecoraţi şi văduvele de război, la clasa a II-a. Veteranii de război şi văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul în cursul unui an calendaristic la 12 călătorii interne dus-întors gratuite pe mijloacele de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată, sau la 12 călătorii interne gratuite dus-întors pe căile fluviale, la alegere. În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari, aceştia le pot folosi şi pentru însoţitori. Însoţitorii marilor mutilaţi şi ai invalizilor de gradul I beneficiază de aceleaşi drepturi de transport gratuit şi la aceeaşi clasă ca şi titularii drepturilor ai căror însoţitori sunt; b) gratuităţi pe mijloacele de transport în comun în mediul urban (metrou, tramvai, troleibuz, autobuz); c) prioritate la repartizarea şi închirierea locuinţelor din fondul locativ de stat; d) prioritate în acordarea de credite pentru construirea sau cumpărarea de locuinţe în condiţii avantajoase; e) scutirea de plata impozitelor şi taxelor locale. Aceste scutiri se aplică şi văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război; f) scutirea de plata abonamentului unui post telefonic, precum şi a abonamentelor de radio şi televiziune. Aceste scutiri se aplică în proporţie de 50% şi văduvelor supravieţuitoare ale veteranilor de război, care nu s-au recăsătorit; g) acordarea unui ajutor anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice - aprovizionării cu combustibil lichid, solid sau gaze naturale, după caz - pentru nevoi casnice, al cărui cuantum se va stabili, în funcţie de evoluţia preţurilor, prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerilor asociaţiilor veteranilor de război. Ajutorul anual se va asigura prin organele care efectuează plata indemnizaţiilor de veteran de război, din fondurile puse la dispoziţie în acest scop de la bugetul de stat; h) asigurarea gratuit a 4 mc lemne de foc sau echivalent cărbuni pentru marii mutilaţi de război din mediul rural şi urban care folosesc asemenea combustibil; i) asigurarea de facilităţi la obţinerea buteliilor de aragaz; j) asistenţă medicală gratuită în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul spitalizării; k) bilete de tratament gratuite, în staţiunile balneoclimaterice, pe baza reglementărilor stabilite de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în limita a minimum 4% din numărul total al veteranilor, văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de război; contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în limita plafonului de 3% din numărul veteranilor, văduvelor acestora şi al văduvelor de război, se suportă din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat şi se distribuie prin casele teritoriale de pensii, iar contravaloarea biletelor asigurate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, în limita a minimum 1% din numărul veteranilor, văduvelor acestora şi al văduvelor de război, se suportă din Fondul de asigurări sociale de sănătate şi se distribuie prin casele de asigurări de sănătate judeţene. Din numărul total de bilete gratuite primite de asociaţiile de veterani de război, 10% vor fi repartizate văduvelor de război, care nu s-au recăsătorit; l) obţinerea gratuită de către invalizii de război a protezelor care se acordă conform contractului-cadru adoptat în baza Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997. De aceleaşi drepturi beneficiază şi veteranii de război, a căror stare de sănătate s-a înrăutăţit datorită împrejurărilor în care au participat pe front, pe baza recomandărilor medicale; m) reduceri cu 50% din costul biletelor de intrare la toate spectacolele, iar la serbările naţionale li se vor rezerva 5% din totalul locurilor; n) acces gratuit la manifestările cultural-sportive organizate de unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne; o) accesul la Cercul Militar Naţional, la cercurile militare de garnizoană, la casele de cultură, la căminele de garnizoană, la restaurantele şi popotele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, precum şi la locurile de agrement ale acestora în aceleaşi condiţii ca şi cadrele active. Valabilitatea testamentului scris de mână F.G., de 45 ani, din mediul urban, întreabă dacă este valabil un testament scris de mână şi, dacă este, care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Testamentul scris de mână poartă denumirea de testament olograf. Este valabil un astfel de testament, cu menţiunea că trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de formă: să fie scris în întregime de mâna testatorului, să fie datat de testator şi să fie semnat personal de testator. Lipsa oricăreia dintre condiţiile menţionate atrage după sine nulitatea testamentului. Întocmirea în formă olografă a unui testament poate prezenta atât avantaje, cât şi dezavantaje. Avantajele sunt următoarele: este supus celor mai simple formalităţi, poate fi întocmit oriunde şi oricând, fără ajutorul altei persoane şi fără cheltuială, permite păstrarea secretului dispoziţiilor testamentare şi poate fi foarte uşor revocat, prin simpla rupere. Există însă şi unele dezavantaje ale întocmirii testamentului în formă olografă, cum ar fi: poate fi foarte uşor dosit sau distrus, poate fi mai uşor falsificat şi poate avea o redactare defectuoasă, susceptibilă de interpretări diferite şi poate fi contestat mai uşor dacât un testament încheiat în formă autentică (în faţa notarului public). Libertate supravegheată în cazul minorilor? F.L., de 35 ani, din mediul rural, doreşte să ştie dacă este legală măsura libertăţii supravegheate luate asupra unui minor care a săvârşit o infracţiune şi dacă este legală, care sunt măsurile ce i se pot impune minorului. Măsura educativă a libertăţii sub supraveghere constă în lăsarea minorului în libertate pe timp de un an sub supravegherea părinţilor săi, a celui care l-a adoptat sau a tutorelui. Dacă aceştia nu pot asigura supravegherea în condiţii satisfăcătoare, instanţa dispune încredinţarea minorului, pentru acelaşi interval de timp, unei persoane de încredere, de preferinţă unei rude apropiate, la cererea acesteia. Instanţa pune în vedere celui căruia i s-a încredinţat supravegherea îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui. De asemenea, i se pune în vedere că are obligaţia să înştiinţeze instanţa de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau dacă a săvârşit o nouă infracţiune. Instanţa poate să impună minorului respectarea uneia sau mai multora din următoarele obligaţii: a) să nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) să nu intre în legătură cu anumite persoane şi, dacă a fost contactat de acestea, să anunţe de îndată; c) să frecventeze cursuri şcolare din învăţământul general obligatoriu; d) să presteze o activitate neremunerată într-o instituţie de interes public fixată de instanţă, cu o durată între 50 şi 100 de ore, de maximum 3 ore pe zi, după programul de şcoală, în zilele nelucrătoare şi în vacanţă.