Trecerea pe proprietatea vecinului G.S., de 63 ani, din mediul urban, întreabă dacă există vreo prevedere legislativă care-l poate obliga să cedeze o parte din terenul proprietate proprie în favoarea vecinului care n-are ieşire la drum. Conform prevederilor Codului Civil, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporţie cu eventualele pagube. Trecerea trebuie regulat făcută pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca să iasă din drum. Cu toate acestea, trebuie să se aleagă trecerea prin locul ce ar pricinui o mai mică pagubă acelui pe al cărui loc trecerea urmează a fi deschisă. Acţiunea de despăgubire în cazul prevăzut prin art. 616 este prescriptibilă (există un anumit termen în care trebuie solicitată), iar trecerea trebuie să urmeze după prescripţie, deşi acţiunea de indemnitate (despăgubire) nu s-ar mai putea admite. Internarea bolnavilor psihic I.D., de 34 ani, din mediul urban, vrea să afle cum poate fi internată într-un centru medical specializat o persoană bolnavă psihic, care prezintă pericol pentru cei din jur. În conformitate cu articolul 131 din Codul Penal, când făptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman şi se află într-o stare care prezintă pericol pentru societate se poate lua măsura internării acestuia într-o instituţie medicală de specialitate, până la însănătoşire. Această măsură poate fi luată şi în cursul urmăririi penale sau al judecăţii. Persoana internată care părăseşte fără învoire instituţia medicală va fi obligată, cu sprijinul organelor de poliţie, să revină, dacă legea nu prevede altfel. Limitarea dreptului la grevă? F.L., de 35 ani, din mediul urban, doreşte să ştie dacă poate fi sancţionat de către angajator în cazul în care participă la grevă. Conform articolului 250 şi următoarele din Codul Muncii, salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi. Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Nici un salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă. Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres de lege. Participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei. Modul de exercitare a dreptului la grevă, organizarea, declanşarea şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială. Distanţa dintre vecini în cazul construcţiilor S.D., de 68 ani, din mediul urban, întreabă care este distanţa care trebuie respectată de către vecinul care construieşte lângă proprietatea sa. Conform Codului Civil, articolul 611 şi următoarele, “nici unul din vecini nu poate face, fara consimţământul celuilalt, nici într-un chip, fereastră sau deschidere într-un zid comun. Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra proprietăţii îngradite sau neîngradite a vecinului sau se va respecta o distanţă de 19 decimetri (n.n. - 1,9 m) intre zidul pe care se deschid aceste vederi şi proprietatea vecină. Nimeni nu poate avea vederi pieziş pe proprietatea vecinului, dacă nu se va respecta o distanţă de şase decimetri (n.n. - 0,6 m). Distanţa de care este vorba în cele două articole precedente se socoteşte de la faţa zidului, pe care s-a deschis vederea şi, în cazul balcoanelor sau alte asemenea, de la linia exterioară până la linia de despărţire a celor două proprietăţi”. Termenul de preaviz este obligatoriu? R.F., de 34 ani, întreabă dacă este obligatoriu termenul de preaviz în cazul prezentării demisiei. Conform articolului 79 din Codul Muncii, prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului, care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere. Pe durata preavizului, contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele. În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător. Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunţării totale ori parţiale de către angajator la termenul respectiv. Salariatul poate demisiona fără preaviz, dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă. Recuzarea unui judecător E.T., de 62 de ani, din mediul urban, vrea să ştie ce se poate face în situaţia în care judecătorul care judecă litigiul este rudă cu avocatul celeilalte părţi din litigiu. În baza prevederilor Codului de procedură civilă, în situaţia în care judecătorul însărcinat cu soluţionarea unui litigiu este soţ, rudă sau afin, în linie directă sau colaterală până la gradul al patrulea inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi, sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soţului uneia dintre aceste persoane, acesta poate fi recuzat. Propunerea de recuzare se poate face atât verbal, cât şi în scris, pentru fiecare judecător şi înainte de începerea oricăror dezbateri. Când motivele de recuzare s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună recuzarea imediat ce a aflat de existenţa acestor motive. În cazul în care judecătorul este recuzat, el nu mai poate lua parte la judecarea cauzei respective. Contractul de întreţinere F. I., de 78 de ani, din mediul urban, întreabă ce poate să facă o persoană care a încheiat un contract de întreţinere cu nepotul său, însă acesta din urmă nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale. În cazul în care una din părţile unui contract de întreţinere (în cazul de faţă, întreţinătorul) nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale, cealaltă parte (întreţinutul) are la îndemână două căi: ori să oblige întreţinătorul să-şi execute obligaţiile care decurg din contract (dacă este posibil), ori să ceară rezoluţiunea contractului (art. 1021, Cod civil). Rezoluţiunea contractului înseamnă desfiinţarea acestuia şi repunerea părţilor în situaţia anterioară. Repunerea în situaţia anterioară, în cazul contractului de întreţinere, are unele particularităţi. Astfel, în cazul neexecutării obligaţiei întreţinătorului, întreţinutul va redobândi întotdeauna bunul înstrăinat. Nu va trebui însă restituită valoarea întreţinerii prestate. Rezoluţiunea contractului de întreţinere poate fi cerută numai prin acţiune în instanţă. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate S.I., de 37 ani, din mediul urban, este interesat în ce condiţii nu se aplică taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate. Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităţi economice. Taxa nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, în acest caz taxa fiind plătită de această ultimă persoană. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale. Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării de reclamă şi publicitate.