Dreptul de preemţiune în cazul terenurilor agricole A.P., de 35 ani, din mediul rural, întreabă dacă dreptul de preemţiune trebuie respectat şi în ceea ce priveşte un teren situat în intravilan, care urmează a fi arendat. Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendaşilor. Dacă terenul, deşi agricol, se află situat în intravilan, ori nu este un teren agricol, dreptul de preemţiune nu există. Pentru ca dreptul de preemţiune să poată fi exercitat, este necesar ca obiectul contractului să fie transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului, nu dezmembrămintele acestuia sau folosinţa acestuia (arendare). Cuantumul maxim al reţinerilor din salariu D.A., de 33 ani, din mediul rural, vrea să afle care este ordinea de reţinere a datoriilor din salariu şi care este cuantumul maxim al reţinerilor. Conform articolului 164, Codul Muncii, nici o reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. În cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine: a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei; b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat; c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite; d) acoperirea altor datorii. Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net. Cazurile de interzicere a desfacerii contractului de muncă U.H., de 26 ani, din mediul rural, întreabă dacă angajatorul are posibilitatea legală de a desface contractul individual de muncă unei persoane aflate în concediu de risc maternal. Conform articolului 21 din Ordonanţa Guvernului numărul 96/2003, este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul: a) salariatei care se află în concediu de risc maternal; b) salariatei care se află în concediu de maternitate; c) salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani; d) salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani. Prima de instalare pentru absolvenţi D.M., de 23 ani, din mediul urban, solicită informaţii despre existenţa primei de instalare acordată absolvenţilor care se angajează în altă localitate decât cea de domiciliu şi care este cuantumul acesteia. Conform articolului 75 din legea 76-2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu nivelul a 7 salarii minime brute pe ţară în vigoare la data instalării. Reabilitarea judecătorească S.A., de 45 ani, din mediul rural, întreabă cum poate obţine reabilitarea judecătorească. Conform articolului 152 din Codul Penal, condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţa judecătorească: a) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii stricte, după trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate; b) în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii severe ori la pedeapsa detenţiunii pe viaţă comutată sau înlocuită cu pedeapsa detenţiunii severe, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă o jumătate din durata pedepsei pronunţate; c) în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de prescripţie a executării pedepsei sau a împlinirii termenului prevăzut de lege în cazul liberării condiţionate, după trecerea unui termen de 20 de ani. Instanţa poate dispune, în cazuri excepţionale, reducerea termenelor prevăzute în acest articol. Condamnatul decedat până la împlinirea condiţiilor de reabilitare poate fi reabilitat dacă instanţa, evaluând comportarea condamnatului până la deces, apreciază că merită acest beneficiu. Conform articolului 154 Cod Penal, cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii: a) nu a suferit o nouă condamnare în intervalul prevăzut în art. 152; b) îşi are asigurată existenţa prin muncă sau prin alte mijloace oneste, precum şi în cazul când are vârsta de a fi pensionat sau este incapabil de muncă; c) a avut o bună conduită; d) a achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, în afară de cazul când partea vătămată a renunţat la despăgubiri, sau când instanţa constată că cel condamnat şi-a îndeplinit în mod regulat obligaţiile privitoare la dispoziţiile civile din hotărârea de condamnare. Când instanţa constată că nu este îndeplinită condiţia de la alin. (1) lit. d), dar aceasta nu se datorează relei-voinţe a condamnatului, poate dispune reabilitarea. Închirierea drepturilor de autor D.F., de 27 ani, din mediul urban, întreabă care este procedura de închiriere a drepturilor de autor. Conform articolului 63 din legea numărul 8 din 1996,privind drepturile de auor şi derpturile conexe, modificată, prin contractul de închiriere a unei opere, autorul se angajează să permită utilizarea, pe timp determinat, cel puţin a unui exemplar al operei sale, în original sau în copie, în special programe pentru calculator ori opere fixate în înregistrări sonore sau audiovizuale. Beneficiarul dreptului de închiriere se angajează să plătească o remuneraţie autorului pe perioada cât foloseşte acel exemplar al operei. Contractul de închiriere a unei opere este supus dispoziţiilor de drept comun privind contractul de locaţiune. Autorul păstrează dreptul de autor asupra operei închiriate, cu excepţia dreptului de distribuire, dacă nu s-a convenit altfel. Sprijin acordat tinerilor pentru construcţia de locuinţe E.E, de 25 de ani, din mediul urban, a aflat că statul acordă sprijin tinerilor în vederea construirii unei locuinţe proprietate personală. Ne întreabă care sunt condiţiile pentru a beneficia de acest drept. Actul normativ care reglementează această chestiune este Legea nr. 15/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. De prevederile acestei legi beneficiază tinerii cu vârste cuprinse într 18 şi 25 de ani care nu au avut sau nu deţin în proprietate personală o locuinţă sau un teren destinat construirii de locuinţe, atât în localitatea în care solicită atribuirea în folosinţă a unui teren cât şi în alte localităţi. Consiliile locale pot stabili criterii suplimentare faţă de cele indicate în lege în vederea atribuirii terenurilor disponibile. Se poate atribui în folosinţă gratuită o suprafaţă de 150-300 m2 din terenuri aflate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale. Cererea pentru atribuirea terenului se depune la consiliul local în raza căruia solicitantul are domiciliul. Cererea cuprinde numele şi prenumele solicitantului şi domiciliul acestuia, la care se anexează o copie de pe certificatul de naştere, o copie de pe cartea de identitate, o declaraţie a solicitantului, pe propria răspundere, în care se menţionează că nu deţine sau nu a deţinut în proprietate o locuinţă sau un teren destinat construirii unei locuinţe. Beneficiarul este obligat să înceapă construcţia locuinţei în termen de un an de la data atribuirii terenului şi să o realizeze cu respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul nerespectării acestei condiţii, prin hotărâre a consiliului local i se retrage beneficiarului dreptul de folosinţă asupra terenului atribuit. Potrivit legii 163/2006, după finalizarea construirii locuinţei, consiliul local poate hotărî, la solicitarea proprietarului locuinţei, vânzarea directă către acesta a terenului respectiv. Acte pentru înscrierea într-o asociaţie de proprietari F.G., de 65 de ani, din mediul rural, doreşte să ştie care sunt actele necesare pentru înscrierea în asociaţia de proprietari. Norma metodologică privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei de proprietari, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 400/2003, prevede, la art. 12, că înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea de constituire şi care nu şi-au dat consimţământul la constituirea acesteia se face la cererea acestora, prin înscrierea datelor prevăzute la art. 11 într-un act adiţional la acordul de asociere, încheiat cu proprietarul interesat, fără alte formalităţi. Potrivit art. 11, aceste date vizează numele, prenumele şi domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietăţii potrivit actului de proprietate, după caz, respectiv contractului de vânzare-cumpărare, contractului de construire şi procesului-verbal de predare-primire, contractului de schimb sau contractului de donaţie, enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietatea comună şi cota-parte din proprietatea comună ce revine fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuinţă.