Cine beneficiază de ajutor pentru achiziţionarea unui calculator? C.D., de 45 de ani, întreabă care sunt beneficiarii ajutorului oferit de stat pentru achiziţionarea de calculatoare. Beneficiază de ajutor financiar pentru achiziţionarea de calculatoare persoanele care: a) sunt elevi/studenţi în învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani; b) au un venit brut pe membru de familie sub 1,5 milioane lei. Plafonul de 1,5 milioane lei se indexează anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum. Ajutorul financiar reprezintă echivalentul în lei a 200 de euro pentru un calculator, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente, fără a depăşi valoarea calculatorului achiziţionat şi se acordă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Înstrăinarea calculatoarelor înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la cumpărarea acestora este interzisă, sub sancţiunea restituirii ajutorului fincanciar acordat, calculat la cursul de schimb de la data constatării. Elevii şi studenţii care au dreptul să beneficieze de aceste prevederi depun o cerere de acordare a ajutorului financiar, însoţită de documente prin care se face dovada acestui drept la unităţile de învăţământ la care sunt înscrişi. Cererea se completează de către student sau, după caz de părintele, tutorele sau curatorul elevului. Protecţia consumatorului, în cazul creditului de consum D.F., de 32 ani, din mediul urban, ar vrea să ştie care este protecţia oferită consumatorului care încheie un contract pentru obţinerea unui credit de consum. Înainte de încheierea contractului, creditorul: a) are obligaţia să prezinte contractele de credit pe care le oferă, tipul şi suma totală a creditului cele mai adecvate, luând în calcul situaţia financiară a consumatorului, avantajele şi dezavantajele asociate cu produsul propus, precum şi scopul creditului; b) trebuie să prezinte consumatorului informaţiile exacte şi complete necesare privind contractul de credit avut în vedere; c) trebuie să informeze consumatorul despre documentaţia de credit necesară acordării unui credit, documentaţie care trebuie să cuprindă cel puţin: 1. situaţiile financiare curente ale solicitantului de credit şi ale oricărui garant al acestuia, inclusiv proiecţia fluxurilor financiare pentru perioada de rambursare a creditului şi de plată a dobânzilor; 2. o descriere a modalităţilor de garantare pentru plata integrală a datoriei şi, după caz, o evaluare a bunurilor care fac obiectul garanţiei; 3. o descriere a condiţiilor creditului, cuprinzând valoarea creditului, valoarea DAE, rata dobânzii, schema de rambursare şi obiectivul debitorului sau scopul pentru care a solicitat creditul. Contractele de credit vor fi redactate în scris, pe hârtie sau alt suport durabil, în cel puţin două exemplare, fiind remis câte un exemplar original fiecărei părţi contractante. Contractul de credit scris trebuie să includă cel puţin următoarele date: a) numele şi adresele părţilor contractante; b) valoarea DAE (dobânda anuală efectivă); c) o indicare a condiţiilor în care poate fi modificată DAE. În cazul în care valoarea DAE nu poate fi stabilită, consumatorul trebuie să fie informat, prin contractul scris, în ceea ce priveşte elementele prevăzute în paragraful următor; d) o listă cu valoarea, numărul şi frecvenţa sau datele plăţilor pe care consumatorul trebuie să le efectueze pentru rambursarea creditului, precum şi pentru dobândă şi alte costuri. În cazul în care este posibil, va fi indicată, de asemenea, valoarea totală a plăţilor efectuate; e) o listă a elementelor de cost care revin consumatorului, cu excepţia costurilor datorate de consumator pentru nerespectarea unuia dintre angajamentele sale din contractul de credit, care nu sunt cuprinse în calculul DAE, dar care cad în sarcina consumatorului în anumite condiţii, precum şi precizarea acestor condiţii. În cazul în care valoarea exactă a acestor componente este cunoscută, o astfel de valoare trebuie să fie indicată. În caz contrar, trebuie să fie indicată o metodă de calcul sau, pe cât posibil, o cât mai realistă valoare estimativă; f) documentaţia de credit specifică, stabilită de creditor. În cazul contractelor de credit pentru achiziţia de bunuri, dacă consumatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, creditorul poate apela la căile legale în vederea returnării bunurilor după expirarea unui termen suplimentar de 30 de zile de la data scadenţei ultimei obligaţii de plată neonorate. În cadrul acestui termen suplimentar înainte de a apela la căile legale pentru returnarea bunurilor, creditorul are obligaţia de a notifica fără întârziere consumatorul, justificând decizia sa, şi de a solicita acordul scris al acestuia privind returnarea bunului. Notificarea consumatorului se face prin scrisoare recomandată. Data poştei se consideră data notificării. În cazul în care creditorul intră în posesia bunurilor, obligaţiile dintre părţi sunt astfel reglate încât să se asigure că repunerea în posesie nu atrage beneficii nejustificate. Aceste bunuri vor fi ridicate de vânzător, cu obligaţia acestuia de a restitui creditorului contravaloarea bunului respectiv. Dreptul consumatorului de a achita anticipat obligaţiile asumate prin contractul de credit Consumatorul are dreptul să achite, anticipat, integral sau parţial, obligaţiile sale rezultate din contractul de credit. În cazul achitării anticipate a obligaţiilor sale contractuale, consumatorul are dreptul la o reducere echitabilă a costului creditului, stabilită proporţional cu perioada de utilizare a creditului respectiv. Remedii 1. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor primeşte reclamaţiile de la consumatori privind contractele de credit şi condiţiile de credit, instituie procedurile de procesare în vederea analizării reclamaţiilor şi de rezolvare pe cale amiabilă a litigiilor legate de consumatori privind contractele de credit şi garanţiile aferente, oferă consultanţa referitoare la acest aspect şi aplică sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi; 2. Contractele încheiate cu nerespectarea prevederilor acesteia, sunt nule de drept. Acţiunea în constatarea nulităţii poate fi introdusă de orice persoană interesată şi se soluţionează de instanţa civilă competentă. 3. Neîndeplinirea de către creditor a obligaţiilor sale rezultate din contractul de credit conduce la nerecunoaşterea garanţiilor. Clauze minimale obligatorii ale contractelor de credit, în funcţie de obiectul fiecăruia 1. Contracte de credit având ca obiect finanţarea furnizării de bunuri sau servicii: a) o descriere a bunurilor sau a serviciilor care fac obiectul contractului; b) preţul plătibil în numerar şi preţul de plată în virtutea contractului de credit; c) valoarea avansului, dacă există, numărul şi valoarea plăţilor eşalonate şi data scadenţei lor ori metoda care se utilizează pentru determinarea fiecăruia dintre aceste elemente, dacă ele sunt necunoscute în momentul încheierii contractului; d) o precizare a dreptului consumatorului la o reducere, în cazul rambursării anticipate; e) identitatea proprietarului de bunuri (dacă transferul de proprietate la consumator nu se face imediat) şi condiţiile în care consumatorul devine proprietar; f) precizări privind eventualele garanţii necesare; g) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de graţie în vederea analizării oportunităţii creditului); h) indicarea asigurării sau asigurărilor eventual necesare şi, dacă alegerea asigurătorului nu este lăsată la latitudinea consumatorului, costul acestora; i) indicarea obligaţiei eventuale a consumatorului de a constitui un depozit de o anumită valoare, într-un cont special. 2. Contracte de credit legate de utilizarea cărţilor de credit: a) plafonul eventual al creditului; b) condiţiile de rambursare sau modul în care se stabilesc; c) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de graţie în vederea analizării oportunităţii creditului). 3. Contracte de credit operate prin cont curent şi nereglementate prin alte prevederi ale prezentei legi: a) plafonul eventual al creditului sau metoda de calcul al acestuia; b) condiţiile de utilizare şi de rambursare; c) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de graţie în vederea analizării oportunităţii creditului). 4. Alte contracte de credit care intră sub incidenţa legii menţionate: a) plafonul eventual al creditului; b) indicarea garanţiilor eventual necesare; c) condiţiile de rambursare; d) indicarea termenului eventual de reflectare (indicarea unui termen de graţie în vederea analizării oportunităţii creditului); e) o precizare a dreptului consumatorului la o reducere, în conformitate cu art. 11 din lege, în cazul rambursării anticipate. Asistentul maternal profesionist C.P., de 46 de ani, din mediul urban, întreabă ce trebuie să facă pentru a deveni asistent maternal profesionist. Acte necesare: În prima fază: Persoanele care solicită să devină asistent maternal profesionist vor adresa o cerere de evaluare a capacităţii lor la DGASPC, str. Feldioarei nr. 13, tel. 476371 sau 476372, serviciul familial copii, sau la un organism privat acreditat să desfăşoare activităţi de protecţie a copilului. * Cererea va menţiona în mod obligatoriu numărul de copii pentru care solicitantul consideră că poate asigura simultan condiţii optime de îngrijire, grupa de vârstă şi sexul acestora, disponibilitatea de a îngriji copii cu handicap/dizabilităţi, infectaţi HIV sau bolnavi SIDA. * Cererea va cuprinde curriculumul vitae al solicitantului, precum şi motivele pentru care doreşte să devină asistent maternal profesionist. În a doua fază: Se realizează o evaluare de teren pentru a stabili dacă mijloacele persoanei respectă standardele impuse, după care solicitantul trebuie să depună următoarele acte: a) copii legalizate de pe actele de stare civilă şi de pe actele de studii ale solicitantului; b) o scurtă prezentare a persoanelor cu care locuieşte solicitantul, în care să se menţioneze numele, prenumele şi data naşterii acestora, precum şi, după caz, gradul lor de rudenie cu solicitantul; c) certificate medicale eliberate de medicul de familie, care să prezinte o evaluare completă a stării de sănătate a solicitantului şi a persoanelor menţionate la lit. b); Analizele medicale ale solicitantului vor privi ITN, VDRL HBS, SIDA, boli dermatovenerice. Separat este necesară o analiză neuropsihică. d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului şi ale persoanelor cu care acesta locuieşte; e) un document care să ateste dreptul de folosinţă al solicitantului asupra locuinţei, respectiv copie legalizată de pe titlul de proprietate sau de pe contractul de închiriere, declaraţie autentificată a titularului dreptului de proprietate sau al contractului de închiriere prin care acesta recunoaşte solicitantului un drept de folosinţă asupra locuinţei, cunoscând specificul activităţii pe care solicitantul urmează să o desfăşoare ca asistent maternal profesionist, sau, după caz, copie legalizată de pe contractul de subînchiriere, încheiat în condiţiile legii; f) declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu este părinte decăzut din drepturile părinteşti sau părinte al unui copil care a fost declarat abandonat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Procedura Cererea va fi evaluată de serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau de organismul privat autorizat, în termen de 90 de zile de la data înregistrării. Evaluarea cuprinde elementele sociale, psihologice şi medicale ale capacităţii solicitantului, care vor fi determinate prin: a) interviuri luate solicitantului şi persoanelor cu care acesta locuieşte de către un asistent social şi de către un psiholog, prin care se determină profilul psihologic al solicitantului, motivaţia acestuia de a deveni asistent maternal profesionist şi poziţia persoanelor cu care acesta locuieşte faţă de implicaţiile desfăşurării acestei activităţi; b) vizite la domiciliul solicitantului, c) recomandări ale vecinilor, cunoscuţilor, rudelor solicitantului, precum şi ale reprezentanţilor autorităţii publice locale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social al solicitantului; d) orice investigaţii suplimentare care sunt considerate utile de către evaluator. Pe perioada evaluării solicitantului, serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau organismul privat autorizat este obligat să organizeze pentru acesta cursuri de formare profesională ca asistent maternal profesionist. După efectuarea evaluării, solicitantul adresează comisiei pentru protecţia copilului de la domiciliul său o cerere de eliberare a atestatului de asistent maternal profesionist. Cererea se soluţionează în termen de 15 zile de la data înregistrării. În termenul de 15 zile menţionat serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau organismul privat autorizat înaintează comisiei pentru protecţia copilului dosarul solicitantului, însoţit de un raport de evaluare a capacităţii solicitantului de a deveni asistent maternal profesionist, care va menţiona cunoştinţele dobândite de acesta în urma cursurilor de formare profesională, precum şi propunerea motivată a celui care a efectuat evaluarea, referitoare la eliberarea sau, după caz, neacordarea atestatului de asistent maternal profesionist. Ţinând seama de cererea formulată de solicitant, propunerea de eliberare a atestatului va menţiona numărul maxim de copii pe care acesta îi poate primi simultan în plasament sau în încredinţare, grupa de vârstă şi sexul copiilor, precum şi capacitatea solicitantului de a îngriji copii cu handicap/dizabilităţi, infectaţi HIV sau bolnavi SIDA.