O adevărată vânătoare de vrăjitoare a fost declanşată de către administraţia judeţeană în rândul persoanelor cu handicap şi a întreţinătorilor lor. Alarmaţi de numărul mare de certificate de încadrare într-un grad de handicap, atât reprezentanţii Consiliului Judeţean, cât şi cei ai Prefecturii Bihor au anunţat că vor verifica dacă realitatea corespunde celor certificate în actele eliberate de comisiile de expertiză. Înainte ca vreuna dintre comisiile de anchetă să-şi fi exprimat un punct de vedere oficial, primarii, de la sine putere, au şi trecut la represalii, fără a ţine cont de prevederile legii. "Primarul ne îngrădeşte acest drept" Un caz aparte a fost înregistrat în comuna Ineu, unde primarul Ioan Şanta a tranşat într-un mod foarte autoritar o altă problemă, cea a asistenţilor personali: a emis la începutul acestei luni 19 decizii de desfacere a contractului colectiv de muncă, invocând prevederile articolului 65 din Codul muncii. Potrivit acestui act normativ, concedierea din motive neimputabile angajatului se poate realiza în cazul "desfiinţării locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii". Decizia de concediere a stârnit numeroase nemulţumiri în rândul asistenţior personali din comuna Ineu, care consideră că executivul local al comunei nu s-a implicat suficient de mult în rezolvarea acestei probleme. "Copilul meu are 29 de ani şi de la naştere are grave probleme psihice şi are nevoie de îngrijire şi supraveghere permanentă. Este foarte greu să îi asiguri din indemnizaţia pe care o primeşte medicamentele pe care trebuie să i le administrăm, precum multe alte lucruri personale, cum ar fi scutecele şi hainele de schimb. Deoarece nu poate fi lăsat singur şi nici nu se poate deplasa, având nevoie ca tot timpul să fie cineva lângă el, eu nu m-am putut angaja. Legea care le dă dreptul persoanelor atât de grav bolnave să aibă lângă ei, în permanenţă, un îngrijitor vine în sprijinul atât al bolnavului, cât şi al familiei care, implicit, este legată de el. Acum, însă, primarul vine şi ne îngrădeşte acest drept pe motiv că nu are bani. Şi în alte comune sunt persoane cu handicap şi de ce pentru ei primarii găsesc bani. De ce al nostru nu se interesează să găsească bani pentru oamenii lui?", se întreabă Floare Hadade, unul dintre asistenţii personali, de curând concediaţi. Pe de altă parte, reprezentanţii comunităţii locale se justifică prin insuficienţa banilor veniţi de la Consiliul Judeţean şi prin neşansa pe care o au de a nu avea pe raza comunei lor societăţi comerciale care să le mai vireze şi lor bani la bugetul local prin impozite şi taxe. "Noi nu avem alte resurse decât cele venite de la CJ Bihor. Asistenţii personali nu au fost concediaţi, ci trimişi în şomaj. Îi vom angaja de îndată ce vom avea bani", ne-a precizat viceprimarul comunei Ineu, Dumitru Togor. Dezinteres pentru protecţia socială a persoanelor cu handicap Singurii care au de suferit sunt tot cei oropsiţi, de parcă nu le-ar ajunge nedreptatea pe care viaţa le-a făcut. Dar, pe lângă lipsa de bani, ne mai confruntăm şi cu dezinteresul celor care ar trebui să le asigure acestor oameni, nu nu numai pentru că legea îi obligă, ci mai ales datorită bunului simţ, condiţii decente de trai. "Responsabilitatea ca asistenţii personali să-şi primească banii cade în sarcina fiecărei primării. Numai că primarii nu prea se îngrijesc de problemele sociale ale comunităţii. Bani există, Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap are aceşti bani. Problema e că primarilor le este lene să ceară aceşti bani sau sunt atât de incompetenţi că nu ştiu de acest lucru. La noi în România protecţia socială a persoanelor cu handicap e varză. Legile de protecţie au fost adoptate la presiunea Uniunii Europene, însă, după cum vedeţi, nu sunt respectate. Sunt doar praf în ochii forurilor europene", ne-a declarat Octavian Lupiţu, preşedintele Societăţii Umbrela a Persoanelor cu Handicap Asociate din România. În Bihor, numărul asistenţilor personali este de 4.267, pentru plata cărora, în anul curent, Consiliul Judeţean Bihor a alocat aproximativ 94 miliarde lei, sumă care acoperă doar 46,2% din necesar. Diferenţa de bani poate fi acoperită fie printr-o rectificare bugetară, fie prin bunăvoinţa administraţiei locale.