După ce a "locuit" mai bine de patru ani în stradă şi în sălile de judecată
Un orădean şi-a redobândit lucrul cel mai de preţ - casa
În urmă cu aproximativ trei ani, mass-media locală relata, cu lux de amănunte, scandalul „vânătorilor de locuinţe” din Oradea. Practic, o reţea organizată în care erau implicaţi mai multe persoane printre care administratorul şi jurista unor asociaţii de proprietari, judecători, evaluatori şi executori judecătoreşti, pentru restanţe la întreţinere de câteva milioane de lei vechi, scoteau la vânzare locuinţele datornicilor, oferindu-le plocon unor interpuşi, contra unor sume derizorii. Ulterior, apartamentele erau revândute la un preţ real, iar „vânătorii" împărţeau prada.
Evacuat din casă pentru 3 milioane de lei vechi
După ce a locuit mai bine de 27 de ani într-un apartament modest situat în cartierul Velenţa, pe strada Grădinarilor nr. 64, bl X 5, sc. A, ap. 9, din Oradea, în 17 iunie 2003 Tamaş Ungvari, un pensionar în vârstă de 61 de ani (actualmente 64), împreună cu fiica lui, Csila, în vârstă pe atunci de 8 ani, au fost pur şi simplu azvârliţi în stradă datorită „vânătorilor de apartamente”. Totul a început încă din anul 1998, când Asociaţia de Proprietari nr. 417, de care ţine şi apartamentul orădeanului, l-a acţionat în judecată pentru neplata sumei de 2.015.353 de lei vechi, ulterior suma fiind majorată la 3.322.940 de lei vechi. Datorită faptului că procedura de citare nu a fost îndeplinită, Ungvari nu a intrat în posesia citaţiei, astfel că nu s-a prezentat la termenul de judecată, neputând declara apel la sentinţa pronunţată de un complet al Judecătoriei Oradea în favoarea Asociaţiei de Proprietari. Mai mult, sentinţa instanţei de fond i-a fost comunicată prea târziu, când deja nu se mai putea face nimic. După pronunţare, hotărârea a fost învestită cu formulă executorie, instituind în mod abuziv o ipotecă asupra apartamentului celui în cauză pentru suma de 10.057.994 lei vechi. Deşi înregistrarea ipotecii s-a făcut la Biroul de Carte Funciară cu sprijinul unei juriste, încheierea nu i-a fost comunicată lui Ungvari, astfel că aceasta nu a mai putut fi atacată.
În stradă, fără acoperiş deasupra capului
În data de 12 octombrie 2000, Asociaţia de proprietari a depus la judecătorie o cerere de executare silită imobiliară, la aceasta fiind adăugat şi extrasul de Carte Funciară privind apartamentul aflat în proprietatea lui Ungvari. „În 2001, Judecătoria a dispus vânzarea la licitaţie a locuinţei mele, fără să existe un titlu executoriu valabil. Nu neg că nu am avut datorii. Am fost bolnav, am suferit cinci operaţii chirurgicale. O comisie medicală mi-a confirmat faptul că mă încadrez în categoria handicapaţilor de gradul II. Aveam o pensie care era puţin peste 2 milioane de lei vechi. Trebuia să îmi cresc fata. Ce puteam să fac? Am vrut să plătesc eşalonat, însă administratorul asociaţiei de proprietari mi-a refuzat banii. Mi-a zis că ori dau tot, ori nimic”, povesteşte Ungvari. Astfel la data de 17 iunie 2003, Tamaş Ungvari şi fiica sa au fost evacuaţi. Au fost daţi afară ca nişte animale, toată agoniseala de o viaţă fiindu-le aruncată în stradă. „Cât timp s-a făcut executarea silită, eu şi fiica mea am fost sechestraţi la parterul blocului de doi poliţişti. Ulterior, a apărut executorul judecătoresc Mihai Negrău cu o câţiva ţigani, care mi-au spart uşa apartamentului, aruncându-mi toate lucrurile afară”, mai relatează Tamaş Ungvari. Mai târziu, apartamentul a fost scos la licitaţie şi vândut cu suma de 72 de milioane de lei, o sumă derizorie, deoarece un asemenea apartament valora pe piaţa imobiliară peste 300 de milioane de lei vechi. „Eu nu am fost înştiinţat despre organizarea licitaţiei şi nici nu am intrat în posesia banilor. Ştiu că acesta a fost cumpărat de către o rudă a casierei asociaţiei de proprietari Florica Ban, respectiv de ginerele acesteia, Ioan Selejan”, relatează Ungvari. Cert este că, după ce au fost evacuaţi, Ungvari şi fiica lui au locuit o bună perioadă de timp, în stradă. Pentru că nu putea să îşi ţină fiica, bolnavă şi ea, lângă el, a fost nevoit să o dea spre îngrijire unui cămin catolic de copii din localitatea Belfir. Între timp el şi-a găsit o mică „locuinţă” la o persoană cu dare de mână.
Grevă, procese şi un final fericit
După mai bine de trei ani în care Tamaş Ungvari şi-a împărţit viaţa între sălile de judecată, drumul pe care îl făcea la fiecare sfârşit de săptămână în localitate Belfir, pentru a-şi vizita fiica, precum şi cele peste 133 de zile în care s-a aflat în greva foamei în faţa Palatului Justiţiei şi a Prefecturii Judeţului Bihor, Tamaş Ungvari şi-a redobândit ceea ce i-a fost luat pe nedrept: apartamentul. Astfel, prin decizia civilă nr. 976 din 19 octombrie 2005 a Curţii de Apel Oradea, încheierea de Carte Funciară prin care locuinţa lui Ungvari a fost trecută în proprietatea pârâţilor (Ioan şi Bianca Selejan) a fost anulată irevocabil, fapt care a condus şi la radierea înscrisurilor din Cartea Funciară, fiind restabilit dreptul de proprietate al lui Tamaş Ungvari. Mai mult, sentinţa civilă nr. 6851 din 21 decembrie 2005, dată de Judecătoria Oradea, prin procedura ordonanţei preşedinţiale, a dispus evacuarea de urgenţă a pârâţilor din imobil, proprietatea lui Tamaş Ungvari. Astfel în 12 ianuarie 2006 Ungvari, împreună cu executorul judecătoresc Gheorghe Beiuşan şi cu organele de poliţie au descins în apartament, evacuându-i pe cei care l-au deţinut pe nedrept. „Am intrat forţat, deoarece nu aveam cheie. Înăuntru nu mai există nimic. Nici măcar ceea ce este util, respectiv chiuvete, toaletă. Au făcut ce au vrut din apartament. Dacă tot mi-am recuperat locuinţa, o să încerc să îmi aduc fata înapoi, să fie aici cu mine. Poate cineva se va îndura de noi şi îmi va oferi ajutor pentru a-mi procura câteva lucruri necesare locuirii în casă ”, a precizat Ungvari Tamaş.
Totodată, cel care a fost silit să doarmă afară şi să-şi trimită copilul spre îngrijire mulţumeşte celor care l-au ajutat, presei, instanţelor bihorene, Asociaţiei Naţionale Împotriva Corupţiei, oamenilor inimoşi de la căminul catolic din localitatea Belfir, precum şi celor care i-au oferit adăpost şi hrană.
Anunţ umanitar
Pentru a putea locui din nou împreună cu fiica lui, Tamaş Ungvari are nevoie de ajutor de la semeni. Astfel, cei care vor să doneze obiecte casnice, mobilier sau sume de bani o pot face la sediul redacţiei cotidianului „Crişana” din Oradea, Aleea Emanuil Gojdu, nr.3, Oradea, jud. Bihor.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.