Dezamăgiţi de măsurile europene luate împotriva crescătorilor de oi, de vaci şi alte animale, unii ţăranii încep să riposteze, respingând cu vehemenţă aceste măsuri. De când se ştiu, cei care trudesc la ţară şi-au valorificat produsele pe piaţă. Au făcut cereri, au completat formularele de înregistrare a cotei de lapte ca să se laude Europei cât lapte produce România. Totodată, s-a spus că scopul este de a da posibilitatea fermierilor şi producătorilor individuali de a vinde pe piaţă produse procesate. Ţăranii sunt revoltaţi de faptul că măsurile se bat cap în cap. Au dreptate ţăranii când spun că vacile şi oile trebuie furajate, de unde să le cumpărăm furaje, dacă nu putem vinde produsele la oraş? Să aruncăm laptele în valăul porcilor? Până la urmă, nici porci nu mai putem să creştem, că ne interzice Uniunea Europeană. Sincer vorbind, ţăranul român a ştiut să respecte măsurile de igienă când îşi duce produsele la piaţă. Că nu toţi au posibilitatea să execute mulsul mecanic este tot din lipsă de bani. De unde să cumpere ţăranul român, fost CAP-ist, cu o pensie de 80 lei, aparat de muls? Pe parcurs, dacă va fi lăsat în pace să-şi valorifice marfa fără îngrădiri cu legi europene, va reuşi poate şi acest lucru. Cine a cumpărat brânză, lapte proaspăt de la ţăranii care au certificate sanitar-veterinare au fost mulţumiţi. În primul rând, poate să negocieze să le cumpere mai ieftin după buzunarul fiecăruia, că nu toţi orăşenii sunt cu buzunarele pline. Laptele cumpărat din supermarketuri este mult mai scump nu are procentul de grăsime pe care îl are laptele muls în aceeaşi zi. De la magazin laptele degresat îl cumpărăm cu 2,5 lei, aproape atâta cât costă doi litri de lapte de la ţărani. Brânza din magazin este atât de sărată încât nu o poţi mânca. La piaţă cumpărătorul poate să guste din produsele tradiţionale ca să fie sigur pe ce dă banii. Şi orăşenii dezaprobă măsurile de a interzice ţăranului să-şi vândă produsele în pieţe. Dacă se interzice şi transhumanţa, atunci la ce să ne mai aşteptăm?