Fără atestatul de adopţie, procedura legală nu poate fi demarată!
"Mă numesc Andra Marinescu, locuiesc în Oradea, pe strada Aluminei. Suntem o familie fără copii şi am vrea să adoptăm unul, în măsura în care legea ne permite. Din discuţiile purtate cu diverşi specialişti în domeniu am constatat faptul că procedura adopţiei este foarte dificilă, îngreunând demersurile făcute pentru adopţia unui copil. De ce este necesar să aştepţi două luni până să primeşti un atestat de adopţie? Este un atestat aşa de important? Câte etape are în fond procedura de adopţie?"
În urma unei discuţii avute cu purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor (DGASPC), Ciprian Novac, am aflat următoarele: "Procedura de adopţie este reglementată conform Legii nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopţiei. Sunt necesare maximum 60 de zile, deoarece testele şi rapoartele care se fac referitor la familie cer un anumit timp pentru rezolvare. Trebuie să ne asigurăm de faptul că familia respectivă este în drept să adopte. Pe scurt, pentru procedura de adopţie trebuie parcurşi următorii paşi: a)eliberarea atestatului de adopţie familiei care doreşte să adopte un copil. Actul este eliberat pe baza dispoziţiei date de către Directorul Executiv al DGASPC în urma unui raport temeinic efectuat de către specialiştii DGASPC, raport completat în urma aplicării unor ghiduri de interviu familiei care doreşte să adopte un copil. În această fază, specialiştii Direcţiei fac şase vizite la domiciliul potenţialilor adoptatori, pe parcursul cărora se fac evaluări sociale şi psihologice. Timpul necesar acestei etape este de aproximativ 60 de zile. Atestatul este valabil pe o perioada de un an, perioada după care certificatul se reînnoieşte conform procedurilor legale; b)identificarea copilului potenţial adoptabil. Pe baza opţiunilor viitorilor părinţi în legătură cu copilul pe care doresc să-l adopte (vârstă, etnie, sex etc.) responsabilul de caz din partea DGASPC identifică un copil potenţial adoptabil; c)deschiderea în instanţă a procedurii de adopţie internă. Procedura de adopţie se deschide în instanţă pentru copilul potenţial adoptabil, dacă demersurile în ceea ce priveşte reintegrarea copilului în familia naturală, integrarea în familia lărgită, plasamentul într-o familie substitutivă sau la un asistent maternal profesionist nu au fost posibile. În această fază se cere acordul părinţilor naturali cu privire la darea spre adopţie a copilului. Până la ajungerea părintelui natural în faţa instanţei pentru a-şi da acordul, acesta este consiliat de specialiştii DGASPC cu privire la adopţie. De asemenea, sunt identificate rudele până la gradul patru, care sunt consiliate cu privire la reintegrarea copilului în familia extinsă. După ce toate rudele identificate dau declaraţii pe proprie răspundere că nu au condiţii de întreţinere a copilului şi sunt de acord cu adopţia, abia atunci poate fi deschisă procedura de adopţie. Această etapă este una mai lungă, identificarea şi evaluarea fiecărei persoane fiind destul de anevoioasă; d) încredinţarea în vederea adopţiei. Aceasta durează 90 de zile, perioadă în care copilul este încredinţat familiei adoptatoare pentru a verifica potrivirea copilului cu familia adoptatoare şi familia lărgită. Pe toată această perioadă, copilul este monitorizat şi se întocmesc rapoarte bilunare cu privire la potrivirea copilului cu familia adoptatoare; e) încuviinţarea adopţiei. Pe baza raportului final elaborat de specialiştii DGASPC şi prezentat instanţei, aceasta ia hotărârea de adopţie definitivă a copilului. În cinci zile de la luarea hotărârii definitive de adopţie de către instanţă, familia naturală a copilului este înştiinţată de această hotărâre", a precizat interlocutorul. Totodată, la timpul necesar specialiştilor DGASPC pentru a derula toate aceste etape se adaugă şi timpul necesar instanţelor pentru a face toate demersurile juridice.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.