Copiii ucraineni apreciază ospitalitatea românilor, dar se confruntă cu obstacole majore: dificultăți lingvistice și acces limitat la sănătate. Problemele financiare sunt și ele omniprezente: doar 8,2% dintre refugiați beneficiază de sprijin guvernamental pentru chirie, în timp ce 68,5% se bazează exclusiv pe salarii.

Potrivit unei anchete realizate de Salvați Copiii România, la trei ani de la declanșarea războiului din Ucraina, cele mai mari obstacole pentru copiii ucraineni și familiile lor care și-au găsit refugiu în România sunt cele legate de accesul la servicii de sănătate (controalele medicale și medicamentele), urmate îndeaproape de dificultățile legate de locuință (chirie și utilități). Doar 16,1% dintre părinții ai căror copii sunt înscriși în sistemul românesc de educație sunt de părere că aceștia nu se confruntă cu dificultăți la școală, iar principalele probleme indicate sunt barierele lingvistice (74,9%) și suprasolicitarea generată de frecventarea în paralel a două sisteme de educație (34,5%).

O luptă pentru supraviețuire între două lumi

„Sunt un suflet împărțit între două case, două țări, Ucraina și România, două lumi. Una mi-a dat rădăcinile, cealaltă mi-a oferit un loc ferit de pericol pentru mine și unul dintre copii. Port ambele în inimă, căutând echilibrul între dor și speranță”, spune Iryna, o mamă din Odesa, refugiată în România alături de fiica ei de 10 ani, în timp ce fiul ei mai mare luptă pe front, în Ucraina. Povestea ei este similară cu a multor refugiați care se confruntă zilnic cu incertitudinea viitorului.

Ponderea ridicată a familiilor care semnalează imposibilitatea sau dificultatea de a acoperi nevoile legate de sănătate este îngrijorătoare, având în vedere că doar 16,7% dintre respondenți au menționat că niciun membru al familiei nu s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultimele 6 luni. Aproape jumătate dintre participanți (47,2%) afirmă că nu se simt bine integrați în comunitatea românească, în timp ce doar 17% au acest sentiment. Cu toate acestea, 77,2% dintre refugiați consideră că românii sunt primitori.

Datele arată că 4 din 5 familii refugiate au sosit în România în urmă cu peste un an (86,8%), iar aproape 7 din 10 (69,7%) locuiesc aici de mai bine de doi ani. Problemele financiare sunt omniprezente: doar 8,2% dintre respondenți beneficiază de sprijin guvernamental pentru chirie, în timp ce 68,5% se bazează exclusiv pe salarii.

Principalele dificultăți cu care se confruntă copiii ucraineni în școli sunt barierele lingvistice (74,9%), bullying-ul din partea colegilor (8,3%) și neglijarea din partea cadrelor didactice (9,2%). Peste 9 din 10 familii locuiesc în apartamente sau case închiriate, iar doar 1,3% sunt cazate în centre speciale.

Pentru multe mame refugiate, lupta pentru supraviețuire devine tot mai grea. „M-am angajat din a doua săptămână de la sosire, plătesc chiria singură, dar sănătatea mea se degradează constant. Am nevoie de tratament, dar nu mi-l permit. În ultimul timp, îmi doresc să las totul baltă și să mă întorc acasă, dar orașul meu este sub bombardamente” povestește o mamă ucraineancă.

Ancheta a fost realizată pe un eșantion de 676 de familii (2.243 de persoane, dintre care 1.088 de copii).