Aproape jumătate dintre români nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile cu veniturile pe care le au şi aproximativ 75 la sută nu-şi permit un concediu anual, dar, cu toate acestea, sunt printre cei mai optimişti cetăţeni europeni, după cum reiese din studiul "Calitatea vieţii în Europa", realizat, în 2003, în cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, precum şi în Bulgaria, România şi Turcia, datele din cele două state în curs de aderare fiind actualizate în 2005. Studiul arată că românii sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul şi înregistrează niveluri ridicate de fericire şi de satisfacţie generală faţă de propria viaţă, deşi condiţiile materiale de care beneficiază sunt modeste, iar calitatea locuinţelor este scăzută. Autorii raportului au încercat să explice acest paradox, arătând că percepţia optimistă ţine de elemente culturale şi de mentalitatea românilor. Reprezentanţii Fundaţiei Europene au precizat că, în general, românii sunt mulţumiţi de viaţa lor şi susţin că sunt satisfăcuţi în ceea ce priveşte locul lor de muncă, chiar dacă muncesc mai mult decât în alte state europene, după cum au precizat iniţiatorii acestui studiu. Din datele prezentate în raport reiese că rata de activitate în România este de 61 la sută, fiind cu 8,5 la sută sub media europeană, iar rata de angajare este una dintre cele mai scăzute din Europa (56,7 la sută). Un fenomen considerat interesant de către specialiştii Fundaţiei îl reprezintă faptul că 24 la sută dintre şefii români sunt femei, media europeană fiind de 25 la sută, iar unul din cinci angajaţi români se tem că şi-ar putea pierde locul de muncă. De asemenea, realizatorii acestui studiu au semnalat că există diferenţe notabile în ceea ce privesc veniturile românilor, pensionarii şi familiile în care lucrează doar unul dintre părinţi fiind cele mai afectate. Astfel, trei din patru români nu îşi pot permite nici măcar o săptămână de concediu pe an, iar una din trei gospodării a acumulat restanţe la plata facturilor de peste un an de zile. În plus, peste jumătate dintre cei care au declarat că reuşesc să-şi acopere cheltuielile din venituri (53 la sută), îşi asigură hrana practicând "agricultura de subzistenţă". În ceea ce priveşte calitatea locuinţelor, aceasta este sub media europeană, 23 la sută dintre cei chestionaţi plângându-se de faptul că spaţiul este prea mic. Pe de altă parte, potrivit raportului, aproximativ 35 la sută dintre clădirile din România "au probleme multiple". În schimb, comparativ cu ţările europene, România înregistrează un nivel foarte mare de proprietari (83 la sută), doar cinci la sută dintre acestea fiind în sectorul de locuinţe închiriate, iar în 34 la sută dintre acestea, locuiesc mai multe generaţii, autorii explicând că achiziţionarea unei locuinţe este aproape imposibilă pentru tineri.