"Albinuţă, spune drept, mă poţi scăpa de durerile de piept?" Vasile M., de 55 ani, din Sâniob, ne scrie: "Sufăr de aproape un an de o boală, doctorii i-au zis Zona Zoster. În fiecare zi mă chinuie o durere cumplită între coaste, deşi bubele mi-au trecut de pe piele. Am fost pe la spitale, şi toţi mi-au zis ca aşa e boala asta, n-oi muri de ea, dar o să rămân cu dureri mari de piept. Am luat fel şi fel de pilule şi injecţii, dar durerile nu mi-au încetat. Am auzit recent că m-ar putea ajuta veninul de albine. O fi drept?" Virtuţile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multă vreme, chiar din antichitate. Ele au fost remarcate de crescătorii de albine, care au observat că articulaţiile dureroase atinse de reumatism deveneau indolore ca urmare a înţepăturilor de albine. Veninul albinelor producătoare de miere conţine cel puţin 18 substanţe active. Melitina, cea mai importantă substanţă, este unul dintre cei mai puternici agenţi antiinflamatori cunoscuţi (de 100 de ori mai puternic decât hidrocortizonul). Adolapinul este un alt antiinflamator puternic, având şi un rol analgezic. Alte substanţe sunt, de asemenea, implicate în acest proces. Terapia poate fi folositoare într-o mare varietate de situaţii: boli cardio-vasculare, în boli ale sistemului osteo-articular şi lista ar putea continua cu bolile neurologice, de piele, endocrine sau cancer. Modul de utilizare a veninului este divers, de la medicamente sub formă de unguente, alifii, tablete sau injecţii cu extract de venin de albină, până la metoda străveche când albina este luată din stup sau dintr-un borcan, cu ajutorul unei pensete şi pusă pe zona cu probleme a corpului, unde ea va înţepa. În 12 ţări europene, în categoria medicamentelor, putem găsi 24 produse conţinând venin de albine. Cel mai adesea este folosită soluţia de venin, fiindcă tratamentul este făcut sub observaţie medicală, dozajul şi componentele veninului sunt standardizate, iar tratamentul poate fi efectuat indiferent de sezon. Durata tratamentului variază de la două, trei şedinţe de injecţii sau înţepături directe de albine în cazul afecţiunilor uşoare (de exemplu, tendinite), la 3-6 luni în afecţiunile cronice (de exemplu, scleroză multiplă). Există o serie de contraindicaţii în aplicarea tratamentului cu venin de albine, în afecţiuni grave cardiace, hepatice, renale, boli imunitare, boli de sânge, infecţii cronice, alergii cutanate. Apelând la tratamentul cu venin de albine, nu trebuie să uitaţi că acesta poate să producă uneori dureri intense la locul injectării/înţepării şi reacţii alergice, erupţii dermice sau chiar şi şoc anafilactic. În cazul d-voastră, domnule Vasile M., după efectuarea tratamentului prescris de medici, aţi putea încerca şi veninul de albine, cu condiţia să nu fiţi alergic la el. Cititorii care doresc să primească un sfat al medicului prin intermediul cotidianului Crişana au această oportunitate, trimiţând un email la următoarea adresă: postamedicala_crisana@yahoo.com.