Programul Prima Casă a fost prelungit până în 15 februarie, termen până la care se pot încheia antecontracte de vânzare-cumpărare de locuinţe cu garanţii de stat. După această dată programul va fi modificat din nou, cu accent mai mare pentru construcţiile noi, fără să se renunţe la sprijinul acordat pentru cumpărarea de locuinţe finalizate. Programul guvernamental nu prea are însă lipici la public, deşi reprezintă singura şansa pentru tineri de a-şi achiziţiona o locuinţă. În Bihor au fost aprobate în jur de 300 dosare, dar specialiştii în tranzacţii imobiliare spun că programului este neatractiv pentru clienţi din cauza lipsei de operativitate şi a birocraţiei stufoase impusă de stat.

 

Încă de la lansare, programul cu un plafon de garantare de un miliard de euro s-a mişcat greu. În cele şase luni au fost aprobate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM aproximativ 11.500 solicitări în valoare totală de circa 485 milioane euro. Dintre acestea, 380 sunt promisiuni de garantare în valoare totală de 16,5 milioane euro pentru locuinţe aflate în diverse faze de construcţie. În Bihor au fost aprobate în jur de 300 de solicitări de garantare prin programul guvernamental.

Persoanele pot contracta credite prin Prima Casă cu un avans de 3.000 de euro pentru o locuinţă de maximum 60.000 euro, cu o rată a dobânzii EURIBOR (rata solicitată între principalele bănci din zona euro la depozitele pe piaţa interbancară) la 3 luni plus maxim 4% pe an, la credite în euro, respectiv ROBOR (rata dobânzii la împrumuturi pe piaţa interbancară românească) la 3 luni plus maxim 2,5 puncte procentuale. Marja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de bănci.

Majorarea plafonului de creditare la 70-80.000 de euro a fost una din propunerile pentru relansarea creditărilor şi stimularea construcţiei sau achiziţionării locuinţelor. Şi în acest caz se va decide abia la jumătatea lunii februarie.

 

„Oamenii şi-au pierdut încrederea"

 

Delia Szabo, de la societatea orădeană Cardell Imobiliare, crede că majorarea plafonului de creditare a programului Prima Casă nu va influenţa preţurile locuinţelor în Oradea. „Nu are nicio legătură majorarea plafonului de creditare al programului cu o eventuală creştere a preţurilor la apartamente, vechi sau noi. Pe piaţa imobiliară are relevanţă doar raportul dintre cerere şi oferă, în acest moment oferta este mare, iar cererea extrem de mică", ne-a declarat experta în tranzacţii imobiliare. Apoi, programul Prima Casă nu va reuşi să arunce pe piaţă suficienţi de mulţi clienţi pentru a influenţa raportul cerere-ofertă de pe piaţa imobiliară orădeană sau naţională.

„Am avut puţini clienţi care au încercat să obţină o locuinţă prin acest program, dar concretizată a fost doar un singură ofertă. Cred că oamenii şi-au pierdut încrederea în acest program din cauza modului extrem de lent în care se derulează aprobarea dosarelor, mulţi clienţi pierzând oportunitatea achiziţionării unei locuinţe deoarece nu reuşesc să se încadreze în termenul prevăzut de antecontractele de vânzare-cumpărare", spune reprezentanta Cardell Imobiliare. Cu toate acestea, experţii în tranzacţii imobiliare sunt de acord că programul Prima Casă rămâne singura şansă reală pentru cumpărarea unei locuinţe.

Cauza principală care a dezechilibrat balanţa cerere-ofertă este criza economică instalată în a doua jumătate a anului 2008. La ea s-a adăugat creşterea artificială a preţurilor imobiliarelor, în acest moment producându-se o ajustare a lor către valoarea reală, un proces lent, care a îngheţat însă tranzacţiile imobiliare.

În ultimul an tranzacţiile apartamentelor în Oradea prin intermediul agenţiilor de profil au scăzut cu aproximativ 30%, iar în privinţa terenurilor situaţia este şi mai dramatică, piaţa intermedierilor fiind practic în moarte clinică.

 

Jumătate din fonduri, neconsumate

 

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a informat băncile la începutul anului că nu mai primeşte dosare pentru „Prima Casă", deoarece lipseşte actul normativ prin care programul să fie funcţional. Preşedintele Fondului, Aurel Şaramet, a arătat într-un comunicat de presă că plafonul de un miliard euro alocat pentru programul aprobat iniţial pentru 2009 trebuie realocat, astfel încât 515 milioane de euro rămase neutilizate să poată fi folosite şi anul acesta.

Pe parcursul programului, Executivul a retras garanţii de 220-280 milioane euro de la şapte bănci care nu au acordat niciun credit sau au aprobat foarte puţine dosare şi a redistribuit garanţiile către alte bănci care au aprobat un număr mai mare de cereri.