Primul om al comunei Mădăras, la ceas de bilanţ
Primarul comunei Mădăras, Dan Alexandru Tiurbe, este pentru prima dată la cârma localităţii, în virtutea mandatului obţinut după alegerile din vara anului 2000. Fiu al comunei, a intrat pe atunci în cursa electorală din dorinţa de a face mai bună viaţa semenilor săi şi cu speranţa de a contribui, după putinţă, la asigurarea unei dezvoltări perpetue a vieţii economice şi sociale a urbei din sânul căreia s-a ridicat. Acum, în cel de al treilea an al mandatului de primar, l-am regăsit pe Dan Alexandru Tiurbe, la ceas de bilanţ, trecând în revistă, realizări şi neîmpliniri deopotrivă. Bucuria împlinirii a bună parte din obiectivele pe care şi le-a propus în campanie electorală surclasează dezamăgirea ţelurilor neatinse şi dă noi speranţe pentru înfăptuirea lor. Deşi nu poate preciza cu certitudine dacă se va angaja într-o nouă cursă electorală, dat fiind faptul că postura de prim om al urbei îi decimează timpul alocat pentru a-l petrece alături de familie, Dan Alexandru Tiurbe este hotărît să lupte în continuare pentru interesele comunei Mădăras până în ultima clipă a mandatului său.
MĂDĂRAS, O COMUNĂ ÎN CARE ROMÂNII ŞI SLOVACII TRĂIESC ÎN BUNĂ ÎNŢELEGERE
Pe DN 79, cu aproximativ 2 km înainte de intrarea în municipiul Salonta, pe partea dreaptă a carosabilului, o plăcuţă metalică îi anunţă pe cei aflaţi în trafic că se află pe raza comunei Mădăras. Intrarea în centrul de comună este străjuită de două troiţe, două cruci menite parcă a atesta începutul unei incursiuni într-o lume binecuvântată, o descindere pe un pământ locuit de oameni cu credinţă şi cu frică de Dumnezeu. Comuna Mădăras cuprinde patru sate: Mădăras - centrul de comună, Mărţihaz - situat la 7 km distanţă de centrul de comună, Homorog - situat la 9 km de centrul de comună, beneficiind de acces direct din DN 79 - şi Ianoşda - situat la 13 km de centrul de comună, în continuarea satului Homorog. Toate cele patru sate componente sunt atestate documentar încă din secolul al XII-lea, drept zone locuite de români, chiar dacă, în vremuri grele, aceştia au avut de îndurat jugul asupririi altor popoare.
În prezent, rezultatele ultimului recensământ atestă faptul că 2640 dintre locuitorii comunei Mădăras sunt de naţionalitate română, 223 de naţionalitate slovacă, 81 sunt maghiari şi 77 rromi. Cetăţenii de etnie slovacă s-au acomodat de-a lungul anilor în această localitate, trăind alături de români în bună înţelegere. Viaţa liniştită a satelor nu a fost niciodată perturbată de convulsii interetnice, buna înţelegere şi liniştea fiind o caracteristică de bază a comunei Mădăras.
UN PRIMAR ACTIV PENTRU UN LEGISLATIV LENEŞ
De remarcat în activitatea legislativului şi executivului local al comunei Mădăras este faptul că, în acest mandat, adică din 2000 încoace, nu a fost înregistrat nici un proiect de hotărîre de consiliu din partea vreunui consilier. Toate hotărîrile adoptate de Consiliul Local al comunei Mădăras până în prezent îl au drept iniţiator pe primarul Dan Alexandru Tiurbe. Şi trebuie să recunoaştem că acestea nu sunt puţine. Astfel, în anul 2000, după numirea în funcţie, primarul a iniţiat 24 de hotărîri emiţând şi 36 de dispoziţii. În 2001, numărul hotărîrilor a fost de 22, iar cel al dispoziţiilor, de 52. În 2002, numărul iniţiativelor legislative ale primarului a fost 34, iar cel al dispoziţiilor remise - 132. În acest an, Dan Tiurbe a fost iniţiatorul unui număr de 8 hotărîri de Consiliu Local şi a emis, până în prezent, 48 de dispoziţii. Toate acestea în contrapartidă cu poziţia membrilor legislativului care, de aproape trei ani, stau şi aşteaptă de lucru din partea primarului.
DAN TIURBE, UN PRIMAR DE CARE HOMOROGANII NU VOR SĂ SE DESPARTĂ
La iniţiativa câtorva membri ai legislativului local, originari din satul Ianoşda, în primăvara acestui an, mai precis pe data de 9 martie, s-a recurs la organizarea unui referendum menit să facă auzită vocea satului în ceea ce priveşte intenţia de (re)înfiinţare a comunei Ianoşda cu sat aferent Homorog. În atare condiţii, comuna Mădăras, cu un total de 3.021 de locuitori, din care 951 în centrul de comună, Mădăras, 236 în satul Mărţihaz, 820 în Homorog şi 1.014 în satul Ianoşda, urma a se divide, Mădărasul rămânând doar cu localitatea Mărţihaz. Chiar dacă nu erau întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru înfiinţarea unei noi comune - comuna Mădăras ar fi rămas, după reorganizare, cu mai puţin de 1.500 de locuitori - primarul Dan Alexandru Tiurbe a dat curs solicitării locuitorilor satului Ianoşda, ce s-a făcut auzită prin glasul consilierilor şi al viceprimarului. Referendumul nu a avut însă sorţi de izbândă, locuitorii celor patru sate pronunţându-se cu o majoritate covârşitoare pentru rămânerea în subordinea administraţiei locale de la Mădăras. Cei mai înverşunaţi au părut a fi, încă de atunci, cetăţenii din Homorog. Aceştia nedorind să accepte cu nici un chip dezlipirea de Mădăras. În cadrul uneia dintre întrunirile premergătoare referendumului, organizate de primarul Tiurbe cu locuitorii satului Homorog, aceştia au spus un "nu" hotărît alipirii la o nouă administraţie locală - fapt demonstrat şi de rezultatul referendumului, la Homorog remarcându-se o adevărată tendinţă de boicotare a acestui demers. Homoroganii au ţinut încă de atunci să menţioneze că, orice s-ar întâmpla, alt for de conducere al comunei în afară de cel din Mădăras, cu care s-au obişnuit de-a lungul anilor, nu intenţionează să accepte.
REŢEAUA DE APĂ A COMUNEI, ÎN CONTINUĂ EXTINDERE
Principalul obiectiv pe care Dan Alexandru Tiurbe şi l-a fixat încă în momentul investirii în această funcţie a fost extinderea reţelei de alimentare cu apă pe toată raza comunei. Demersurile repetate şi eforturile depuse de-a lungul celor trei ani de când se află în fruntea urbei s-au dovedit a nu fi zadarnice. Astfel, din 2000 şi până în prezent, reţeaua de alimentare cu apă a centrului de comună a fost extinsă cu 2.750 m. Cu acest prilej au fost racordate Şcoala Generală, Primăria, Biserica, brutăria şi chiar câţiva importanţi agenţi economici. "Din ianuarie a.c., am încheiat un contract cu Aqua Vest Arad. Această societate are obligaţia ca în termen de un an să asigure extinderea reţelei de alimentare cu apă în tot satul Mădăras" - spune primarul Dan Alexandru Tiurbe. Nici satul Homorog nu a fost uitat, aceleiaşi societăţi revenindu-i, în baza unui contract, obligaţia ca în termen de un an şi jumătate să realizeze alimentarea decentă cu apă a acestei localităţi. Primarul Tiurbe susţine că în prezent, până în luna august se va lucra la definitivarea proiectului, urmând a fi obţinute şi autorizaţiile de construire necesare, pentru ca din primăvara anului viitor să se procedeze la demararea lucrărilor. În satul Ianoşda există o reţea de alimentare cu apă care reuşeşte să deservească populaţia. Din păcate, aceasta este însă veche, necesitând alocarea de fonduri pentru o amplă reabilitare. Mărţihazul este satul care ridică cele mai mari probleme din punct de vedere al alimentării cu apă. Dan Alexandru Tiurbe ne povesteşte că încă de anul trecut există un studiu hidro în vederea forării unui puţ, la o adâncime de 250 - 300 m. Lipsa de fonduri însă a oprit lucrările în stadiu de proiect. Cu toate acestea, primarul comunei Mădăras trage speranţă ca, într-un timp cât mai scurt, să reuşească şi rezolvarea acestei probleme.
PLANUL URBANISTIC GENERAL, PE ULTIMA SUTĂ DE METRI
Un alt obiectiv pe care primarul Dan Alexandru Tiurbe şi l-a propus spre realizare în acest mandat a fost continuarea şi finalizarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei. Cu bucurie ne-a adus la cunoştinţă faptul că, în prezent, PUG-ul comunei este aproape finalizat. "Dacă în 2000 nu aveam decât un singur astfel de exemplar, pentru Mădăras, în prezent putem spune că suntem pe cale de a finaliza, în cel mai scurt timp, un amplu plan urbanistic general pentru întreaga comună" - declară Dan Tiurbe. Noul PUG al comunei Mădăras este marcat de o mărire considerabilă a suprafeţei de intravilan, în vecinătatea DN 79. PUG-ul comunei, cuprinde un total de 9.275 ha de teren, din care 1.086 ha - teren neagricol, 1.869 ha - păşune, 5.968 ha - teren arabil şi 352 ha - fâneţe, toate acestea arondate la 1.248 de gospodării.
DRUMUL HOMOROG - IANOŞDA VA REINTRA ÎN CATEGORIA DRUMURI JUDEŢENE
Starea drumurilor din comună este un aspect care nu-l mulţumeşte pe primul om al urbei. Dacă pentru gropile din drumul ce străbate centrul de comună - drum asfaltat, ce-i drept - s-a mai găsit material pentru o plombare, pentru o pietruire, lucrări care l-au păstrat practicabil, pentru drumul ce leagă satele Homorog şi Ianoşda aceste lucrări de întreţinere nu s-au dovedit a fi suficiente. De ani buni, acest drum zace la cheremul intemperiilor vremii, cei care s-au perindat pe la conducerea administraţiei locale nefăcând decât să mai arunce câte un camion de piatră peste ceea ce a fost cândva asfalt. Primarul Dan Alexandru Tiurbe a făcut o serie de demersuri la forurile competente, pregătind în final o hotărîre de consiliu care să facă posibilă trecerea acestui drum în categoria drumurilor judeţene, categorie din care a şi făcut de altfel parte. În prezent, eforturile depuse de primar au adus această iniţiativă în stadiul pregătitor pentru ca ea să îmbrace forma unei hotărîri de Guvern.
Cât priveşte celelalte drumuri din comună, pentru amenajarea multora dintre ele, primarul Dan Tiurbe a beneficiat de susţinerea şi ajutorul locuitorilor şi agenţilor economici care-şi desfăşoară activitatea pe raza comunei. Astfel, drumul dinspre satul Mărţihaz spre cimitir, a fost pietruit cu ajutorul cetăţenilor, drumul de acces la lăptăria din satul Homorog a fost de asemenea amenajat tot prin concursul locuitorilor, iar cel spre cimitir se află încă în curs de amenajare. În perioada 2001 - 2002, în colaborare cu SC IABLOMIR SRL Mădăras, primarul Dan Tiurbe a reuşit să vadă realizat un alt obiectiv pentru care şi-a propus să militeze încă de la investirea în funcţie. Şi anume, realizarea drumului de legătură, direct, fără ocolişuri, între Staţia PECO din Mădăras şi centrul de comună.
DE PAŞTI, ÎN BISERICA ORTODOXĂ DIN MĂRŢIHAZ S-A FĂCUT LUMINĂ
Biserica ortodoxă a satului Mărţihaz a fost condamnată la întuneric, timp de mai bine de patru ani. Într-o vreme, problema alimentării cu energie electrică de la reţeaua casei parohiale a constituit o soluţie. Din păcate, doar una de moment. Primarul Dan Alexandru Tiurbe a realizat în primele luni ale acestui an demersurile necesare pentru ca atât preotul cât şi locuitorii satului să nu mai fie privaţi, în timpul slujbelor religioase de această binefacere. Lucrările de branşare a bisericii la reţeaua de energie electrică s-au finalizat chiar înainte de Sfânta Sărbătoare a Învierii Mântuitorului, astfel încât, din mila lui Dumnezeu şi a oamenilor de bine, în noaptea de Paşti, în Biserica Ortodoxă din satul Mărţihaz s-a făcut într-adevăr lumină.
DACĂ TOATE MERG BINE, ÎN ACEASTĂ IARNĂ, CASELE MĂDĂRĂSANILOR VOR FI ÎNCĂLZITE CU GAZ
Demersurile privind introducerea gazului şi extinderea reţelei de alimentare cu gaz pe raza comunei se împletesc la rându-le în corola realizărilor primarului Dan Alexandru Tiurbe. Primii paşi în acest sens au fost făcuţi încă din 2000, la puţin timp după investirea în funcţie. Există un proiect ce vizează reţeaua de distribuţie stradală, subtraversarea căii ferate de conducta de gaz şi reţeaua de transport, de înaltă presiune, inclusiv montarea staţiei de reglare. Eşalonat, în cei trei ani, parte din aceste proiecte au fost realizate. Astfel, în 2001 s-a lucrat la construcţia reţelei stradale de distribuţie, fiind rezolvată concomitent şi subtraversarea cării ferate. În 2002, a urmat definitivarea reţelei de transport, de înaltă presiune, iar în acest an urmează a fi finalizată şi montarea staţiei de reglare. "Am cerut prelungirea autorizaţiilor necesare pentru a putea continua lucrărilor. Avem toate avizele necesare de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale Bucureşti (ANRGN). Sperăm, dacă toate merg bine, în această iarnă, cel puţin în Mădăras, să pornească încălzirea cu gaz" - declară primarul Dan Alexandru Tiurbe.
În prezent, în centrul de comună Mădăras sunt branşate la gaz peste 50 de locuinţe. În baza contractului încheiat de Primărie cu SC GAZ VEST SA Arad, după finalizarea lucrărilor în satul Mădăras, reţeaua de gaz urmează să fie extinsă şi în satele Homorog şi Ianoşda.
SISTEM DIGITAL DE TELEFONIE, ÎN TOATĂ COMUNA
Vremurile în care convorbirile telefonice cu locaţii din raza comunei Mădăras erau posibile doar prin intermediul unei comenzi prealabile, sunt demult apuse. În prezent, în baza numeroaselor cereri înregistrate şi a demersurilor făcute pe lângă ROMTELECOM, pe raza întregii comune a fost introdusă reţeaua de telefonie digitală. Astfel, peste 300 de familii beneficiază în prezent de posturi telefonice conectate la centrală digitală, pe raza comunei existând şi şapte posturi telefonice publice, câte două în Mădăras, Homorog şi Ianoşda şi unul în Mărţihaz. Încercând o sporire continuă a confortului celor care domiciliază în raza comunei, fie şi în scopul de a împiedica astfel fenomenul migrării spre oraş, care a luat amploare în ultima vreme în majoritatea localitărilor rurale, primarul Dan Alexandru Tiurbe pare hotărît a-şi continua demersurile în acest sens. Astfel, în baza discuţiilor purtate cu reprezentanţi ai Societăţii de Televiziune prin Cablu, este de aşteptat ca până la sfârşitul anului, acest serviciu să fie accesibil oricărui locuitor care va dori să beneficieze în acest mod de "informaţii", de pe întreaga rază a comunei.
TITLURILE DE PROPRIETATE AU FOST ELIBERATE ÎN PROPORŢIE DE 85%
Problemele referitoare la aplicarea Legii Fondului Funciar par a se fi rezolvat în bună parte în comuna Mădăras. Chiar dacă, la un moment dat, modul lent în care decurgea procesul de împroprietărire a locuitorilor de pe raza comunei a atras nemulţumirea factorilor de decizie de la nivel judeţean, iată că, în timp relativ scurt, lucrurile au intrat în matca lor, Comisia de Aplicare a Legii Fondului Funciar intensificându-şi activitatea. Primarul Dan Tiurbe ne-a declarat că până în prezent titlurile de proprietate au fost eliberate în proporţie de 85%. Acum, s-a intrat în perioada de depunere a contestaţiilor, numărul acestora fiind deja de aproximativ 40, la nivelul întregii comune.
GRUPUL DE FIRME "TRANSILVANIA" ASIGURĂ APROAPE 50% DIN BUGETUL PROPRIU AL COMUNEI
Virusul austerităţii bugetului a "atacat" şi Primăria comunei Mădăras, fondurile primite de la nivel judeţean fiind de departe insuficiente. Discutând cu primarul Dan Alexandru Tiurbe am aflat că, pentru anul 2003, comuna Mădăras dispune de un buget ce depăşeşte cu puţin 6,5 miliarde lei. Din aceşti bani, 909 milioane sunt destinate ajutorului social, 2,7 miliarde revin învăţământului, 171 milioane au fost alocate de judeţ pentru serviciul de consultanţă agricolă, iar o brumă de aproximativ 140 milioane lei a venit în completarea fondurilor proprii "suplimentând" necesităţile localităţii. Aportul adus de localitate la vistieria bugetului, bani proveniţi din taxe şi impozite locale reprezintă cca 2,8 miliarde lei. Din aceştia, mare parte ajung la buget din taxele plătite de agenţii economici care-şi desfăşoară activitatea pe raza comunei. "Spre exemplu - spune primarul Tiurbe - într-un an, Grupul de Firme Transilvania varsă la bugetul nostru aproximativ un miliard de lei anual. Această sumă reprezintă aproape jumătate din fondurile proprii ale comunei şi a fost virată mereu la timp. Ca să nu mai amintim de numărul mare de locuri de muncă oferit şi care asigură un trai decent la bună parte din semenii noştri". De mare ajutor în completarea "puşculiţei" banilor publici sunt şi societăţile SC Pro Acva SA, SC Agroalimentare Europea SRL, SC Iablomir SRL şi înşiruirea ar putea continua, deoarece pe teritoriul comunei Mădăras îşi desfăşoară activitatea un număr de 16 societăţi comerciale şi 6 asociaţii agricole. Primul om al urbei doreşte să întreprindă în continuare toate demersurile necesare pentru a crea un cadru cât mai propice în vederea atragerii de investitori şi chiar de a-i impulsiona pe cei existenţi să realizeze noi şi noi obiective menite a determina o creştere a vieţii economice în comună.
PROBLEMELE DEFAVORIZAŢILOR SORŢII, ÎN ATENŢIA PRIMARULUI
În comuna Mădăras, un număr de 56 de familii beneficiază de ajutor social. Deşi plătit doar în proporţie de 45%, această sumă intră lunar în buzunarul celor îndreptăţiţi a o primi. Asistenţii persoanelor cu handicap, 22 la număr, îşi primesc integral sumele ce le revin fără a fi nevoiţi să aştepte acordarea acestora. Oamenii din comună nu uită gestul primarului Dan Tiurbe, care "s-a dat peste cap" pentru a găsi adăpost unei femei singure şi bătute de soartă, din satul Homorog. Povestea ei a fost aproape uitată de oameni. Locuitorii o numesc "Tenchereaua", deşi numele de botez este Lina. Rămasă singură în faţa sorţii, cu un handicap psihic, femeia îşi exaspera vecinii cu obiceiul ciudat de a-şi arde hainele. Punând mână de la mână, primarul Tiurbe şi Parohia Ortodoxă Homorog au găsit modalitatea de a cumpăra acestei nefericite o locuinţă.
AGRICULTURĂ ŞI PISCICULTURĂ LA COTE MAXIME
Trecând în revistă activitatea agenţilor economici care-şi desfăşoară activitatea pe raza comunei, primarul Dan Alexandru Tiurbe ne-a atras atenţia asupra unei societăţi care, de ani buni, reprezintă nu doar un bun platnic al taxelor şi impozitelor locale, ci şi o importantă verigă în lanţul producţiei agricole. SC PRO ACVA SA cultivă în prezent cca 700 ha de teren arabil de pe raza comunei Mădăras. Asta, dincolo de faptul că, de-a lungul anilor, lacurile piscicole pe care societatea le deţine în comuna Mădăras au clasificat-o drept unul din cei mai mari producători de peşte din ţară. Dan Alexandru Tiurbe menţionează faptul că mulţi dintre locuitorii comunei şi-au găsit şi în cadrul acestei societăţi locuri de muncă, asigurându-şi astfel un trai decent.
LA MĂDĂRAS, SE ÎNTREVĂD ŞANSELE ÎNFIINŢĂRII UNEI OREZĂRII
Primarul Dan Tiurbe ne spune că unul dintre principalii investitori în domeniul agricol, care şi-au găsit în ultimii ani, pe raza comunei, loc propice pentru desfăşurarea activităţii este şi SC Agroalimentare Europea SRL. Această societate cultivă cca 300 ha din arabilul localităţii, lucrând cu utilaje agricole deosebit de performante. Dacă în 2002 s-au axat pe producţia de grâu, în acest an şi-au diversificat producţia, cultivând şi porumb şi soia. Dincolo de aceste realizări ale agentului economic mai sus amintit se situează şi o acută preocupare pentru deschiderea grabnică a unei orezării, cel mai probabil în zona satului Mărţihaz. "În prezent se află în câmp experimental patru soiuri de orez, studiindu-se adaptabilitatea acestora la clima zonei. Societatea Agroalimentare intenţionează să deschidă în comuna noastră o orezărie care se va extinde pe aproximativ 300 ha de teren. Dacă acest lucru va putea fi realizat, există şanse mari ca în comuna noastră să prindă viaţă şi o fabrică de decorticat orez, care va aduce cu siguranţă o creştere a numărului de locuri de muncă" - a afirmat primarul Dan Tiurbe.
TURNUL TRICOLOR AL MĂDĂRASULUI
În drum dinspre Oradea spre Arad, pe DN 79, intrarea în raza localităţii Mădăras este semnalată încă de departe de turnul de apă al centrului de comună. Acesta are o înălţime de peste 20 m şi o capacitate de 50 mc, deservind întreaga localitate. În urmă cu aproximativ un an, primul om al urbei s-a gândit că aspectul ruginit al turnului, rezultat al capriciilor vremii, ar putea fi remediat, dând astfel acestui obiectiv un plus de semnificaţie. Zis şi făcut. Cu ajutorul unei echipe de alpinişti utilitari, primarul a procedat la vopsirea balonului de apă din turn, în culorile tricolorului românesc, roşu, galben şi albastru, inscripţionând totodată pe acesta şi numele localităţii. Astfel "gătit", turnul de apă întâmpină în prezent călătorii aflaţi în tranzit în această zonă de Vest, anunţând de departe prezenţa spiritului românesc în această comună de graniţă.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.