Un sfert din populaţia ţării este săracă, iar un român din zece trăieşte în sărăcie extremă, statul român având legi pentru combaterea fenomenului, nu însă şi instituţii care să le aplice, au concluzionat, miercuri, participanţii la un seminar pe această temă, organizat de Ministerul Muncii. Ieri a fost lansat oficial, în România, memorandumul comun în domeniul incluziunii sociale. Este un document programatic pentru incluziune socială şi combaterea sărăciei, care propune înfiinţarea unor instituţii şi elaborarea unor acte normative menite să reducă numărul persoanelor sărace şi să combată sărăcia extremă. Măsurile propuse prin acest document prevăd, practic, creşterea gradului de ocupare. Incluziunea socială prin muncă presupune o remuneraţie corespunzătare, iar de aici încolo toate celelalte. (...) E adevărat, deocamdată stăm bine la capitolul legislaţie, însă mai puţin bine la capitolul instituţii care duc la îndeplinire aceste obiective. Participant la seminar, şeful departamentului pentru România al Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse din cadrul Comisiei Europene, Michel Laine, a atras atenţia autorităţilor române asupra problemei instituţionale pe care ţara noastră o are în privinţa protecţiei sociale. Acesta a precizat că România are numeroase lucruri de recuperat, în perspectiva aderării, unul dintre ele fiind dezvoltarea pieţei de muncă, unde trebuie construită o politică activă-preventivă, astfel încât un număr maxim de persoane să poată fi integrat pe piaţa muncii. Asta înseamnă o formare profesională de calitate, acces la educaţie şi servicii de calitate. Or, deficitul locativ, lipsa banilor pentru educaţie şi sănătate sunt factori majori, cu impact negativ asupra măsurilor de combatere a sărăciei. Potrivit lui Laine, cerinţele europene în privinţa protecţiei sociale trebuie implementate într-o perioadă scurtă de timp, însă nu numai la nivel legislativ, ci şi instituţional. "A venit momentul să depăşiţi cadrul juridic - pentru că există legi - şi să puneţi în practică aceste măsuri de protecţie socială, prin crearea de instituţii care să se ocupe de această problematică. Lupta împotriva sărăciei depinde de resurse financiare, de capacitatea administrativă de a atrage resurse. Nici aici, din păcate, nu se observă progrese", a declarat Laine. Ministrul Muncii, Gheroghe Barbu, admite că lipsa fondurilor este o problemă, la ora actuală, dar spune că situaţia poate fi depăşită prin folosirea eficientă a banilor. Acesta susţine că România este pregătită să asigure formare profesională, acces nelimitat şi nediscrimantoriu la educaţie şi servicii de sănătate şi să asigure un nivel calitativ ridicat pentru aceste servicii, care să corespundă standardelor europene. Ministrul a mai precizat că, în România, rata sărăciei este de 25 la sută din totalul populaţiei, în sărăcie extremă trăind aproape jumătate din această categorie (11 la sută din totalul populaţiei). El a adăugat că actuala legislaţie acordă beneficii angajatorilor care încadrează în muncă şomeri, mai ales persoane cu vârste de peste 45 de ani sau absolvenţi. Ministrul a făcut referire la noua lege a şomajului, care majorează indemnizaţia de şomaj (75 la sută din salariul minim pe economie, la care se adaugă între trei şi zece la sută din veniturile nete realizate de şomeri în perioada în care au fost încadraţi în muncă).