Viaţa celor care scormonesc prin gunoaie este un chin zilnic, însă pentru aceşti oameni este singura modalitate de a face rost de bani. Pentru a avea ce pune pe masă în fiecare zi, copii şi bătrâni sunt obligati să cerşească sau să caute prin gunoaie, în speranta ca vor gasi cartoane, pet-uri, o bucata de fier cât de mica, sârma sau vreo componentă de fier de la vreun aparat electrocasnic pentru a-l putea vinde şi cumpara ceva de mâncare.


Sute de persoane şi-au improvizat un adăpost pe unde au apucat şi asta pentru că nu au avut altă soluţie. Aşa le-a fost dat să trăiască şi din acest motiv sunt marginalizaţi. Soarta i-a împins la marginea societăţii, şi-au construit barăci, în care locuiesc fără curent şi de multe ori fără apă. Nu au altă sursă de venit decât ceea ce strâng din vânzarea cartoanelor, a pet-urilor sau a altor deşeuri aruncate de alţii. Unii dintre ei nu au nici acte şi nici bani să îşi facă altele, drept urmare, nu beneficiază de niciun ajutor social. Alţii, care trăiesc din colectarea diferitelor deşeuri s-au născut şi au crescut în barăci, iar alţii au avut, pe vremuri, o locuinţă, dar pe care nu au mai avut bani să o întreţină şi au pierdut-o.
"În urmă cu câţiva ani, locuiam cu mama şi cu cei patru fraţi ai mei, într-un apartament, din cartierul Ioşia, dar la un moment dat nu am mai avut bani să plătim cheltuielile, aşa că ne-am trezit în stradă. Nemaiavând unde să mergem, ne-am construit o baracă, în care locuim acum. Am construit-o din ce am găsit prin gunoaie... ce au aruncat alţii", ne-a povestit Mariana, o tânără de 24 de ani, care trăieşte pe stradă de aproximativ 12 ani, de când ea împreună cu mama şi cu fraţii mai mici au fost scoşi în stradă, pentru neplata cheltuielilor la bloc. Cei care muncesc şi caută prin gunoaie nu sunt doar adulţi, ci şi copii. De mici, aceştia sunt învăţaţi că pâinea lor se găseşte... printre gunoaie. Nu au prea multe posibilităţi, iar iarna este cel mai greu. "Nu prea avem ce mânca şi uneori mâncăm ce aruncă alţii, pe motiv că sunt expirate. Pentru noi sunt bune şi alea, noi nu ne mai îmbolnăvim, că ne-am obişnuit", ne spune Luminiţa, o tânără care nu pare să aibă mai mult de 15 ani.
O familie de căutatori în gunoaie - de obicei un adult si doi, trei copii - poate strânge cam 100 de kilograme de carton reciclabil pe zi. Cei care cotrobăie prin mizeria oraşului sunt de obicei femei şi copii, aduşi dimineaţa de bărbaţii care pleacă apoi către alte treburi. Seara vin să încarce ceea ce au adunat familiile lor, apoi pleacă pe căi ocolite către casă. Inainte de 1989 erau puţini cei ce se ocupau exclusiv cu deşeurile. Ceauşescu i-a băgat în fabrici. După revoluţie, locurile de muncă au dispărut şi au trebuit să se reorienteze...spre reciclabile. Pentru aceşti oameni nu există alternativă, ei se nasc, trăiesc şi mor înconjuraţi de gunoaie.