Olimpiada la care România a intrat în istorie Adoptând o metodă similară celei folosite de SUA în urmă cu patru ani, Uniunea Sovietică şi statele din blocul comunist au boicotat Olimpiada din 1984, care a revenit la Los Angeles după 52 de ani. Doar trei ţări din lagărul socialist (România, China şi Iugoslavia) au îndrăznit să sfideze ordinele venite de la Kremlin, iar hotărârea lor s-a dovedit extrem de inspirată, România obţinând un incredibil loc doi în clasamentul pe medalii şi un loc trei la total puncte şi medalii, iar echipa Chinei s-a situat pe locul IV. Deşi n-au fost prezente URSS, RDG, Polonia, veritabile puteri ale sportului mondial, competiţia americană s-a ridicat la un nivel superior, sportivi din 140 de ţări reuşind să corecteze numeroase recorduri mondiale şi olimpice. Olimpicii români au talonat îndeaproape SUA Cei 127 de sportivi din delegaţia României au concurat cu multă ambiţie, excelentele lor rezultate clasând echipa noastră pe locul secund în clasamentul pe medalii, în imediata apropiere a sportivilor americani. Cele 20 de titluri olimpice cucerite de olimpicii români au depăşit tot ce se realizase până atunci, când la 22 de prezenţe olimpice s-au obţinut 28 de medalii de aur. Eroina delegaţiei României a fost gimnasta Ecaterina Szabo, o demnă urmaşă a Nadiei, care a obţinut patru titluri olimpice (la bârnă, sol, sărituri şi cu echipa). Excelentă evoluţia atletelor, care au cucerit 10 medalii: Doina Melinte - aur la 800 m şi argint la 1500 m; Maricica Puică - aur la 3000 m şi bronz la 1500 m; Anişoara Cuşmir-Stanciu - aur la lungime; Vali Ionescu - argint la lungime; Mihaela Loghin - argint la greutate; Florenţa Crăciunescu - bronz la disc; Cristina Cojocaru - bronz la 400 m garduri; Fiţa Lovin - bronz la 800 m, rezultate ce reprezintă cea mai bună performanţă a atletismului românesc în istoria participărilor sale la Jocurile Olimpice şi, totodată, locul V în lume, înaintea unor forţe de tradiţie, precum Canada, Franţa, Australia, Finlanda. Canotajul feminin românesc a dominat categoric concursul desfăşurat pe lacul Casitas, româncele cucerind cinci titluri olimpice din şase, plus o medalie de argint, reuşite completate de o medalie de aur şi una de argint obţinute de canotori. Cu 52 de puncte, România s-a clasat pe locul doi, după echipa SUA, cu 53 puncte. Se afirmă înotul şi judo-ul Conform aşteptărilor, olimpicii români şi-au confirmat statutul de favoriţi la kaiac-canoe, tir, scrimă şi haltere, discipline la care s-au numărat printre protagonişti. Marele campion Ivan Patzaichin şi-a luat un strălucit adio de la sportul care l-a consacrat, cucerind o medalie de aur la canoe 1000 m (împreună cu Toma Simionov) şi una de argint, la 500 m, încheind "en fanfare" o carieră întinsă pe 20 de ani, care a însemnat cinci prezenţe la Olimpiade, patru medalii de aur şi trei de argint. Corneliu Ion şi-a onorat cartea de vizită, apărându-şi cu succes titlul olimpic cucerit în urmă cu patru ani la pistol viteză. Medaliile de aur obţinute de luptătorii de greco-romane Ion Draica şi Andrei Vasile, alte trei medalii de argint şi bronz, plus alte clasări în puncte au adus România pe un onorant loc I în clasamentul pe echipe. Scrima românească a confirmat încă o dată, echipa feminină de floretă adjudecându-şi medalia de argint, iar cea de sabie cucerind medalia de bronz. Nici a patra încercare a handbaliştilor de a cuceri titlul olimpic n-a avut noroc, formaţia Iugoslaviei (un etern rival al tricolorilor) trimiţând echipa noastră în finala mică, câştigată de România în faţa Danemarcei. În afara acestor sporturi consacrate, au scos capul în arena olimpică şi alte sporturi, cum ar fi înotul şi judo-ul. În proba de 200 m spate, înotătoarea Anca Pătrăşcoiu a cucerit bronzul, prima medalie olimpică românească la acest sport, aceeaşi medalie fiind obţinută de judokanii Mircea Frăţică şi Mihai Cioc. Toate aceste performanţe au încununat cea mai reuşită participare a României la Jocurile Olimpice.