Obişnuit până acum cu clasări pe podium, fotbalul feminin orădean n-a mai reeditat în 2003 performanţele din anii trecuţi, Motorul terminând întrecerea Diviziei A, singura, de altfel, existentă la acest nivel în ţara noastră, doar pe poziţia a IV-a. La prima vedere, rezultatul pare unul nesatisfăcător, însă, raportat la greutăţile de tot felul întâmpinate de gruparea orădeană, lucrurile nu stau chiar aşa. Un merit deosebit în menţinerea echipei pe linia de plutire revine şi antrenorului Pap Attila, care, alături de organizatorul de competiţii Gheorghe Pop şi alţi câţiva sufletişti, s-au zbătut pentru ca această disciplină, considerată, de multă lume, pe bună dreptate, o "cenuşăreasă" a sportului românesc, să nu dispară din peisajul sportiv orădean, şi aşa destul de sărac. Comportarea formaţiei orădene şi, mai ales, perspectivele acesteia au constituit tema unui dialog purtat, zilele trecute, cu tehnicianul orădean. - Cum apreciaţi prestaţia şi rezultatele echipei în ediţia de campionat recent încheiată? - Chiar dacă, spre deosebire de anii trecuţi, n-am mai reuşit să prindem podiumul, clasându-ne pe locul patru, nu sunt dezamăgit, pentru că, după cum s-a observat, în ultima perioadă, am recurs la o întinerire a echipei. Acest schimb de generaţii nu putea să nu creeze un oarecare dezechilibru, care să aibă efecte şi în planul rezultatelor. Suntem decişi să continuăm această politică, chiar cu riscul de a nu avea rezultate în prima fază. Cred însă că, pe măsura trecerii timpului, roadele nu vor întârzia să apară. O dată şi o dată tot trebuia să renunţăm la jucătoarele din vechea gardă, ca Florica Gabor, Corina Torje, Adriana Tălabă, Raluca Boldor. Profit de ocazie şi le mulţumim tuturor pentru activitatea depusă în slujba fotbalului bihorean şi, în special, primei dintre ele, care a activat la Oradea, aproape 15 ani, indiferent că echipa s-a numit Rapid, Industria Uşoară sau Motorul. - Cine va mai veni în locul lor? - Intenţionăm să mai cooptăm în lot două jucătoare de la Ineu şi alte cinci de la cealaltă echipă bihoreană din întrecerea feminină, Crişul Aleşd. Bineînţeles că dorim să extindem aria căutărilor, dar, din păcate, resursele financiare sunt destul de limitate şi nu ne permit să aducem jucătoare consacrate. - Fiindcă aţi adus vorba de bani, care ar fi bugetul pentru campionatul viitor? - După calculele noastre, pentru a putea duce la bun sfârşit competiţia, ne-ar fi necesară o sumă între 200-250 milioane lei. Trebuie menţionat că aceşti bani ne-ar ajunge doar pentru cheltuieli strict legate de participare şi achiziţionarea de echipament. De salarii sau prime de joc nici nu poate fi vorba, fetele evoluând doar din plăcere. Noi, care avem statut de amatori, nu ne putem compara cu Clujana Cluj-Napoca, spre exemplu, care asigură jucătoarelor salarii, prime, într-un cuvânt, condiţii decente. - Chiar şi în aceste condiţii echipa orădeană asigură jucătoare loturilor naţionale... - Aşa este. La ultimele acţiuni ale "naţionalei" au fost convocate cu regularitate, Dana Boitoş, la senioare şi Andreea Paşca, la tineret. O altă jucătoare de valoare, Gianina Şoldan s-a aflat multă vreme în vizorul antrenorilor de la lot, însă problemele medicale şi, mai ales, serviciul au împiedicat-o să se numere printre "tricolore". Sperăm ca acestora să li se adauge şi altele, mai ales că la turneul final de la Câmpina, selecţionerul Gheorghe Staicu s-a arătat impresionat de tinereţea şi evoluţia formaţiei noastre. - Viitoarea ediţie de campionat debutează în toamnă, pe 7 septembrie. Care ar fi, în linii mari, programul echipei până atunci? - Peste o săptămână, mai precis în 15 iulie, va avea loc reunirea lotului, după care, până în 27 iulie, când intenţionăm să efectuăm un cantonament pe durata a 10 zile, la Boga, vom efectua antrenamente, câte trei pe săptămână în localitate. După revenirea din stagiul montan, vom începe seria jocurilor amicale cu Crişul Aleşd, Flamura Satu Mare, Clujana Cluj-Napoca etc. S-ar putea ca, în luna august, să participăm la un turneu internaţional, la Cluj-Napoca, organizat de Clujana, echipa campioană. - Sunteţi mulţumit de colaborarea cu Federaţia? - Faţă de anii precedenţi, acest aspect a cunoscut o îmbunătăţire. Desigur, mai sunt şi acum anumite disfuncţionalităţi, dar, cu timpul, sper că se vor mai remedia. Nemulţumirea mea este că Federaţia nu prea sprijină cluburile, toţi banii primiţi de la UEFA fiind direcţionaţi spre loturile naţionale. Ştim că sumele sunt mici, însă măcar cu mingi şi echipament să fim ajutaţi. Apoi, cred că ar trebui luate şi alte măsuri de impulsionare a acestui sport, începând de la introducerea lui, chiar şi facultativ, la orele de educaţie fizică în învăţământul preuniversitar, şi continuând cu o atenţie mai mare din partea factorilor locali şi a agenţilor economici.