Primul aur olimpic pentru România
Ediţia a XV-a - Helsinki 1952
Aleasă gazdă a Olimpiadei în 1940, competiţie anulată din cauza izbucnirii celui de-al doilea război mondial, capitala Finlandei, Helsinki, a găzduit, totuşi, Jocurile Olimpice după 12 ani, atunci când lumea mai oblojise din rănile războiului şi era capabilă să preţuiască valorile olimpice. Ediţia din 1952 a găsit în Finlanda spiritul şi condiţiile de afirmare a multiplelor virtuţi cultivate de olimpism. După 16 ani de absenţă, olimpicii români revin în competiţie, participarea lor fiind foarte fructuoasă, bilanţul delegaţiei române fiind cel mai bogat reuşit până atunci la ediţiile anterioare ale Jocurilor Olimpice. Intră în competiţie puternica delegaţie sovietică, sportivii acestei ţări numărându-se printre protagoniştii întrecerii, clasându-se în final pe un excelent loc doi în clasamentul pe naţiuni.
Iosif Sârbu - primul campion olimpic român
Cei 83 de sportivi români care s-au deplasat la Helsinki au obţinut câteva rezultate de excepţie, cel mai valoros fiind reuşit de Iosif Sârbu, care a devenit campion olimpic la tir, proba armă liberă calibru redus. Alături de Sârbu, a mai obţinut punctajul maxim (400 din tot atâtea posibile) şi sportivul din Uniunea Sovietică Boris Andreev, departajarea fiind făcută doar după numărarea muştelor (33 Sârbu, 28 Andreev), astfel că românul obţine primul titlu olimpic pentru România. Alte medalii au fost obţinute de boxerii Vasile Tiţă şi Gheorghe Fiat, medaliaţi cu argint, Gheorghe Lichiardopol, medaliat cu bronz în proba de pistol viteză. Au mai adus puncte delegaţiei române luptătorii de greco-romane (trei locuri V), iar Gheorghe Linca a ratat şansa unui rezultat de excepţie datorită unei accidentări suferite în semifinala cu Floyd Patterson (viitorul campion al lumii la profesionişti).
"Locomotiva" Zatopek, de trei ori pe primul loc
Eroul jocurilor din capitala Finlandei a fost atletul ceh Emil Zatopek, care a cucerit trei titluri olimpice. Cel supranumit "omul locomotivă", afirmat deja la ediţia precedentă, a triumfat în cursele de 5000 m, 10.000 m şi maraton. Un alt sportiv de excepţie a fost gimnastul sovietic Viktor Ciukarin, care a obţinut 4 medalii de aur şi 2 de argint. Ca de obicei, sportivii americani au dominat întrecerile, cucerind prima poziţie pe naţiuni. La ceremonia de deschidere, flacăra olimpică a fost purtată de legendarul Paavo Nurmi (care avea atunci 55 de ani), iar jurământul olimpic a fost rostit de gimnastul Heiki Savolainen.



Comentarii
Nu există nici un comentariu.